Tribut nostalgic și privire critică asupra moștenirii estetice, în iulie la Celula de Artă

Finalul lunii iulie aduce încă două vernisaje în spațiile galeriei neconvenționale Celula de Artă. Începând din 17 iulie și până pe data de 16 august, la Galeria Verticală (str. Popa Petre nr. 21), privitorii pot explora perspectiva nostalgică în cheie steampunk asupra filmului din 1927, Metropolis, realizată de Daniel Loagăr, co-fondatorul și curatorul Celulei de Artă. De pe 21 iulie și până pe 20 august, la Kulterra Gallery (str. Știrbey Vodă nr. 104 – 106) se poate vedea expoziția Wrong Freedom a artistei Gizella Popescu, două studii asupra condiției umane și artistice.

Metropolis este un film genial, plin de efecte speciale pentru acea perioadă, dar să nu-l iei prea în serios. Este ca un amestec nebun între teatru absurd și jocuri video retro, cu costume ciudate și scenografie supradimensionată. Dacă vrei să vezi cum ar fi dacă Charlie Chaplin ar fi întâlnit Star Wars într-o discotecă, acesta este filmul pentru tine! Deci, rezumatul pe scurt: tipul popular se transformă într-un erou, salvează orașul de la un bătrân rău și îl cucerește pe inima unei fete faine. Dar cel mai important, există explozii și distracție în stil retro SF”, spune Daniel Loagăr despre filmul care a inspirat expoziția.

After Party, de Gizella Popescu

În schimb, lucrările Gizellei Popescu reflectă deopotrivă o critică și o introspecție asupra modului în care percepem moștenirea estetică, raportat la valorile actuale ale societății, în general, și ale artei contemporane, în particular. Imaginile sunt fragmentate, juxtapuse ori alegorice, într-un context ludic intenționat. Decorurile sunt aproape teatrale, iar elementele și personajele se recompun și se reinventează în scenete care invită la discurs. Abundă senzația unei false ordini, în care forme nedistinctive pun la îndoială realitatea și valorile. Fiecare scenă este o explozie de culoare si de forme, pentru cel mai mare impact vizual. Mediul picturii este, prin esență, un mediu dedicat culorii, lucru pe care artista și l-a asumat deplin.

Lucrarea Wrong Freedom vorbește despre asumarea condiției de pictor într-o lume contemporană, jonglând cu tematica libertății, reprezentată de păsări, dar și cu ispitele – ce anume consumăm și cum.

Lucrarea After Party este gândită ca o lăsare a cortinei peste ultimul personaj rămas la masă, după bal. Reflectă și ea la condiția umană, la cine și ce rămâne după ce consumăm totul. Decorul parizian reflectă o oarecare ciclitate a întrebărilor naturii umane. Ceea ce este astăzi a fost și ieri.

În practica sa recentă, artista explorează, într-un stil fluid și ușor ironic, arhetipurile umane tradiționale și contemporane, punând accent atât pe diluarea memoriei colective, cât și pe căutările de descifrare a sensului din perspectiva omului contemporan. 

Vinovatul fără vină

Până pe 7 august, la Celula de Artă din B-dul Carol nr. 53 poate fi văzută expoziția „Vinovatul fără vină”, punctul culminant al anilor de masterat ai artistei Adelina Cîmpeanu, care se desfășoară în fața ochilor dumneavoastră. Această odisee artistică profundă începe la Universitatea Națională de Arte din București, unde Adelina și-a perfecționat abilitățile și s-a angajat într-o explorare transformatoare a autoexprimării.

Expoziția invită la contemplarea complexității vinovăției și inocenței, așa cum sunt descrise prin creațiile sale. Prin compoziții care provoacă gândirea și prin utilizarea abil a diferitelor medii, ea invită spectatorii să exploreze natura paradoxală a vinovăției fără vină. Fiecare operă de artă servește drept portal în lumea interioară a artistei, unde introspecția personală și temele universale se întâlnesc.

În centrul acestei expoziții se află vaca, simbol cu profundă semnificație în explorarea artistică a artistei. Vaca întruchipează o mare de simbolism, reprezentând nu numai prezența tangibilă a unui animal, ci și profunzimea conexiunii noastre cu lumea naturală. Prin arta ei, artista caută să pătrundă în esența acestei conexiuni și să dezgroape poveștile complicate care se află înăuntru.

La salonul permanent de la Palatul Bragadiru

Iar în salonul permanent de la Palatul Bragadiru, deschis publicului de miercuri până duminică, între orele 16:00–18:00, dar și în zilele în care au loc evenimente, pot fi văzute lucrările artiștilor Adelina Câmpeanu, Alex Manea, Alexandru Răduță, Călin Mihalache, Daniel Loagăr, Elena Prada, Gabriela Monica Tîrziu, Gizela Popescu, Ioana Cristodorescu, Ioana Norica Popescu, Jamal Louis Kareem, Liana Herea, Marina Bira, Medeea Stănescu, Sebastian Beianu, Silviu Petrescu și Theodor Grigoraș.

mm
Anca Zaharia
A scris pentru Revista Hyperliteratura, Serial Readers, Zile și Nopți, Cinemap. Mai scrie pentru Dilema veche și Fain de România. A lucrat în crâșme, în publicitate și la radio, a fost librar și manager de librărie, a făcut PR, comunicare și social media, a tradus cărți și face redactare și corectură pentru câteva edituri de la noi. A obosit, s-a odihnit și a scris „Sertarul cu ură”, „Jurnal de librar”, „Suicid” și „Eu n-am trăit războiul”. Încă vie. Co-fondator & redactor-șef la Revista Golan.

Ultimele articole

Related articles

Leave a reply

Introdu comentariul tău
Introdu numele aici