Trei autoare clasice care pot fi citite de Gen Z, mai ales la confruntarea cu identitatea de gen ori depresia

De-a lungul istoriei, au fost câteva scriitoare care au provocat și chiar au zdruncinat normele sociale, intrigând oamenii și oferind perspective profunde asupra condiției umane. Sunt multe autoare care au schimbat „regulile” literaturii scrise de femei, de la surorile Brontë, Lucy Maud Montgomery, Mary Shelley până la Louisa May Alcott, iar lista nu se oprește aici. 

Totuși, în articolul de azi, doresc să vorbesc despre trei autoare care s-au remarcat prin vocile lor unice: Virginia Woolf, Jane Austen și Sylvia Plath. Mai mult, vom explora moștenirea culturală pe care aceste trei scriitoare emblematice au lăsat-o, dar și ce mai semnifică lucrările lor astăzi. 

„Orlando”-ul Virginiei Woolf

Virginia Woolf s-a numărat printre primele scriitoare moderniste. Ea a revoluționat peisajul literar cu proza ​​ei experimentală – fluxul conștiinței, dar și cu personajele complexe și cu felul androgin de a scrie. 

În romanele, dar și în eseurile sale, ea a explorat teme precum genul, identitatea și trecerea timpului. Unul dintre cele mai marcante romane ale ei, „Orlando”, sfidează convențiile tradiționale de gen. Publicat în 1928, „Orlando” este un roman care se întinde pe secole și explorează fluiditatea genului și a identității. Acesta urmărește viața și aventurile protagonistului, un tânăr nobil din Anglia elisabetană. 

Povestea începe cu Orlando drept curtean favorit al reginei Elisabeta I, navigând prin complexitățile vieții la curte, căutând iubirea și jucându-se cu versurile. Pe măsură ce secolele trec, Orlando aparent nu îmbătrânește, iar călătoria îl poartă prin diferite perioade istorice și schimbări sociale. 

Pe parcurs, Orlando experimentează o transformare profundă, trezindu-se într-o dimineață femeie. În ciuda acestei schimbări radicale, Orlando își păstrează identitatea și continuă să trăiască, experimentând lumea dintr-o perspectivă diferită. 

De-a lungul romanului, personajul principal întâlnește o paletă colorată de personaje, se implică în aventuri amoroase pasionale și explorează tărâmurile literaturii și artei. În acest roman, Woolf împletește teme de gen, identitate, dragoste și, mai mult, aprofundează și trecerea ireversibilă a timpului. Astfel, „Orlando” este o explorare jucăușă și inventivă a fluidității identității. 

Cât de feministă era Jane Austen?

Jane Austen, cunoscută pentru inteligența ei, atenția deosebită la detalii și felul realist în care ilustra societatea, rămâne una dintre cele mai iubite scriitoare din literatura engleză. 

În timp ce romanele ei sunt adesea privite ca povești plasate în lumea elegantă a Regenței Angliei, opera lui Austen conține, de asemenea, subtilități feministe care contestă patriarhatul în vremurile în care ea a trăit și a scris. 

În romane precum „Mândrie și prejudecată”, „Emma” și „Rațiune și simțire”, Austen conturează personaje feminine care sfidează așteptările societății și își afirmă independența într-o lume care încearcă să le limiteze la roluri restrânse. 

Elizabeth Bennet, Emma Woodhouse și Elinor Dashwood nu sunt simple domnișoare aflate în dificultate, ci femei rezistente, inteligente, care cunosc complexitățile cu care vin iubirea și căsătoria. Ele fac față presiunilor societale cu grație și inteligență. Sensibilitatea feministă a lui Austen constă în portretizarea femeilor ca individualități cu mai multe straturi, cu tact și inteligență, capabile să facă propriile alegeri și să-și modeleze destinele. 

Comentariile lui Jane Austen la adresa societății, dar și la discriminarea de gen continuă să rezoneze cu cititorii contemporani, chiar dacă poveștile sale se încadrează în categoria celor de dragoste. Jane Austen este, fără doar și poate, una din primele scriitoare care a avut curaj, care a scris, care a prezentat personajele feminine dintr-un unghi mai complex. Astfel, opera sa rămâne la fel de relevantă astăzi ca acum două secole.

Sylvia Plath și explorarea psihicului feminin

Deși cariera ei literară a fost întreruptă tragic, Sylvia Plath a lăsat o amprentă de neșters asupra lumii literare cu poezia ei crudă, confesională, prin care a explorat profund psihicul feminin. 

Cea mai faimoasă lucrare a lui Plath, „Clopotul de sticlă” ilustrează imaginea obsedantă a unei tinere care suferă de o boală mintală, de o criză de identitate, dar și de constrângerile opresive ale așteptărilor societății. 

Publicat sub pseudonimul Victoria Lucas în 1963, „Clopotul de sticlă” este un roman semi-autobiografic care spune povestea protagonistei Esther Greenwood, care trăiește în mijlocul conformismului sufocant al Americii anilor 1950. Plath ilustrează fascinant luptele lui Esther cu depresia, deziluzia și presiunile. Mulți cititori care s-au confruntat cu probleme similare în zilele noastre au rezonat cu opera scriitoarei. 

Mai mult, poezia Sylviei Plath, marcată de profunzime, dar și de imaginile viscerale, explorează teme de identitate, feminitate și disperare existențială. Lucrări precum „Ariel” și „Lady Lazarus” surprind prin capacitatea de a contura lumea interioară tumultoasă a unei femei complexe. 

Lucrările Virginiei Woolf,  ale lui Jane Austen, dar și a Sylviei Plath continuă să captiveze și să rezoneze cu cititorii din întreaga lume, neținând cont de timp ori de granițele sociale. Luându-le pe rând, de la explorarea revoluționară a identității de gen de către Woolf în „Orlando”, la comentariile subtile feministe ale lui Austen până la poemele și proza Sylviei Path, aceste scriitoare au schimbat mentalități și au rămas în istorie. 

Astăzi, operele acestor scriitoare pot fi citite de tinerii care caută să se regăsească, care încă nu și-au identificat genul ori care încep să recunoască primele semne ale depresiei.

mm
Cristiana Pantici
Jurnalistă, feministă, consumatoare de artă, în toate formele ei. Și uneori doar o fată care trăiește în două lumi, una fiind o lume a cărților.

Ultimele articole

Related articles

Leave a reply

Introdu comentariul tău
Introdu numele aici