Teoria haosului, la intersecția artei cu știința. Instalația Uncanny Order ajunge la București

Foto: Benjamin Bledea

După un prim contact cu publicul în luna iunie la Timișoara, Uncanny Order, cel mai nou proiect de cercetare și de producție artistică derulat de Asociația Qolony, va ajunge în București, la galeria MOBIUS (str. Piața Amzei nr. 13) și va fi deschisă pentru vizitatori între 14 și 31 iulie, de miercuri până sâmbătă, între orele 17:00–20:00. 

Vernisajul instalațiilor interactive ce vor oferi participanților posibilitatea de a asista la apariția tiparelor și de a explora dinamica complexă a haosului va avea loc pe 13 iulie, la ora 19:00.

Dincolo de popularizarea accesibilă

Demersul a avut ca punct de pornire frecventa preluare superficială și adesea eronată în artă (dar și în alte arii culturale) a unor concepte și idei din lumea științei – de pildă, teoria haosului e cunoscută publicului larg mai degrabă prin alegoria efectului fluture (butterfly effect). Dincolo de această popularizare accesibilă, Uncanny Order își propune să explice și să exemplifice, fie și doar într-un mod informal, definiția unui sistem dinamic nonliniar și ordinea stranie care se instaurează în mod spontan și pe care o numim sincronicitate, ce rămân frecvent străine majorității oamenilor. 

Încercarea de clarificare a teoriei haosului pentru publicul larg este un obiectiv secundar în proiect, pe când scopul principal a fost realizarea unor instalații ce folosesc modele matematice din teoria haosului ca instrumente noi pentru discursul artistic.

Foto: Benjamin Bledea

Rolul spectatorului

Lucrările realizate de echipa de artiști formată din Floriama Cândea, Claudia Chiriță (pe care o poți descoperi într-un interviu pentru Revista GOLAN aici) și Cătălin Crețu, împreună cu programatorul Cristian Bălaș și cercetătorii Marian Zamfirescu și Ionuț Andrei Relu, deschid discuția nu doar despre condițiile în care sincronizarea se întâmplă și se menține, cât și despre rolul spectatorului în aceste contexte: atât ca factor perturbator, dar și ca facilitator sau executant al sincronizării. Instalațiile au în comun diverse elemente estetice din sfera vizualului și a sonorului: repetarea unor forme geometrice, cromatica, armonizarea semnalelor audio emise de lucrări.

Vizitatorii vor primi ghidajul necesar pentru a interacționa cu instalațiile, iar publicul va deveni parte activă în provocarea unor perturbări ale condițiilor inițiale, determinând schimbări în comportamentul lucrărilor de artă, ce le permite să urmeze căi neașteptate și imprevizibile.

mm
Anca Zaharia
A scris pentru Revista Hyperliteratura, Serial Readers, Zile și Nopți, Cinemap. Mai scrie pentru Dilema veche și Fain de România. A lucrat în crâșme, în publicitate și la radio, a fost librar și manager de librărie, a făcut PR, comunicare și social media, a tradus cărți și face redactare și corectură pentru câteva edituri de la noi. A obosit, s-a odihnit și a scris „Sertarul cu ură”, „Jurnal de librar”, „Suicid” și „Eu n-am trăit războiul”. Încă vie. Co-fondator & redactor-șef la Revista Golan.

Ultimele articole

Related articles

Leave a reply

Introdu comentariul tău
Introdu numele aici