Save or Cancel continuă să analizeze și să documenteze fenomenul artei stradale și al graffiti-ului printr-un nou volum, Deciphering Streets Through Art. Această lucrare editorială aduce în prim-plan peste 70 de opere semnificative de artă urbană, surprinse fotografic și completate de interviuri cu artiști locali și internaționali precum Aito Kitazaki (Japonia), Aleksi Ivanov (Bulgaria), Biex, Bilos (Grecia), Bona Berlin (Germania), BTA (Moldova) și mulți alții, inclusiv artiști din România, precum Pisica Pătrată sau Sweet Damage Crew.
Cartea oferă cititorilor o incursiune fascinantă în lumea artei urbane contemporane, incluzând interviuri detaliate cu personalități marcante precum Tobias Barenthin Lindblad (Suedia), Felipe Pantone (Spania), Jan Kalab (Cehia), Vhils (Portugalia) și Wanda (România). Acești artiști, având o vastă experiență în acest domeniu, dezvăluie povești, perspective și observații despre evoluția artei stradale, transformând cartea într-un ghid indispensabil pentru pasionații de cultură urbană.
Cu un format compact (A5), Deciphering Streets Through Art include 100 de pagini, 79 de fotografii, 66 de locații de vizitat și 56 de artiști locali și internaționali, toate menite să ofere o nouă perspectivă asupra orașelor prin prisma culturii alternative. Publicația, co-finanțată de AFCN, reprezintă o resursă valoroasă pentru artiștii, turiștii și locuitorii interesați să exploreze dimensiunile dinamice și efervescente ale spațiului urban.
Dat fiind acest proiect, am stat de vorbă cu organizatorii, Cristina Popa și Andrei Racovițan, alături de care am povestit despre viziunea din spatele acestui demers editorial și despre impactul pe care arta stradală îl are asupra societății contemporane.
Ce înseamnă pentru voi street art în contextul orașelor din România? Cum redefinește acest fenomen relația dintre spațiul public și comunitate mai ales în ultimii ani, de când avem din ce în ce mai multe evenimente, chiar festivaluri dedicate street art-ului și intervențiilor în spațiul public?
În primul rând, vă mulțumim pentru invitație. Considerăm că street art-ul în România reflectă o tranziție culturală și socială. Este un mod prin care orașele își pot defini identitatea, reușind să îmbine cotidianul cu inovația. În special în orașe precum București, street art-ul devine un vehicul al efervescenței artistice locale și al unor noi experiențe în spațiul public. Pereții gri se transformă în galerii de artă accesibile tuturor, iar lucrările încep să vorbească despre teme locale și internaționale – de la identitate și cultură până la provocări ecologice sau sociale.
În ultimii ani, street art-ul a devenit mai mult decât o simplă intervenție vizuală; este un catalizator al dialogului comunitar. Evenimentele și festivalurile dedicate, sau diversele inițiative locale, au transformat acest fenomen într-un prilej de întâlnire între artiști, locuitori și autorități. Astfel, spațiul public nu mai este perceput doar ca un loc tranzitoriu, ci devine un spațiu de apartenență. În plus, aceste intervenții contribuie la creșterea gradului de conștientizare a locuitorilor asupra provocărilor sociale și de mediu. Prin dialogul pe care îl generează, street art-ul redefinește rolul artei – nu doar ca decor, ci ca un instrument de transformare urbană și comunitară.
Volumul Deciphering Streets Through Art documentează fotografic 70 de lucrări de artă stradală. Cum ați ales aceste lucrări și ce criterii au fost esențiale în selecția lor pentru a reprezenta diversitatea fenomenului street art?
Selecția lucrărilor pentru cartea Deciphering Streets Through Art a fost un proces meticulos, gândit să reflecte complexitatea și diversitatea fenomenului street art. Ne-am propus să includem lucrări care impresionează vizual, dar și reprezintă o gamă largă de perspective, stiluri și mesaje. Procesul a implicat și o documentare fotografică detaliată, pentru a capta atât imaginea lucrării, cât și atmosfera spațiului în care se află. Publicația este o colecție de lucrări remarcabile și o invitație de a explora spațiul public prin prisma acestora.
Street art este, prin natura sa, o artă efemeră. Cum contribuie un proiect editorial ca acesta la păstrarea memoriei culturii alternative? Este documentarea o formă de „imortalizare” a acestor lucrări?
O astfel de publicație devine o arhivă vizuală și narativă a artei stradale, indexând lucrări care altfel ar putea fi șterse, acoperite sau deteriorate de trecerea timpului. Prin documentare fotografică și contextualizare, proiectul oferă o platformă durabilă pentru lucrări ce au avut un impact semnificativ în spațiul public. Documentarea acestor lucrări poate fi văzută ca o formă de imortalizare. Deși spiritul artei stradale rămâne ancorat în efemeritatea sa, transformarea acestora în imagini și texte creează o continuitate care permite generațiilor viitoare să le descopere și să înțeleagă contextul în care au apărut. Publicația este un catalog vizual și un instrument de educare și inspirație. În viziunea noastră, această documentare contribuie atât la crearea unei punți între spațiul fizic și cel imaterial, la promovarea artiștilor și a fenomenului, cât și la încurajarea dialogului, fiind o resursă pentru discuții despre dinamica spațiului public, identitatea urbană și rolul artei în societate.
Orașul devine datorită acestor lucrări de artă stradală mai accesibil, mai prietenos și poate chiar mai sigur, dacă ne gândim în special la revitalizarea unor zone mai obscure precum gangurile și pasajele subterane. De ce oare a durat atât de mult ca o subcultură atât de veche să fie asimilată și pe plan local?
Street art-ul are puterea de a transforma orașul prin estetica sa și prin capacitatea de a umaniza spațiile publice și de a redefini percepția asupra lor. Revitalizarea unor zone obscure, cum sunt gangurile sau pasajele subterane este un exemplu perfect al modului în care arta stradală poate aduce mai multă accesibilitate, prietenie și chiar siguranță în peisajul urban. Am inclus două astfel de ganguri în carte, realizate de artista sârbă Jana Danilović și artistul bulgar Aleksi Ivanov, pe care i-am invitat în București.
Asimilarea street art-ului în România a fost un proces lent, dar acest ritm a permis o integrare mai profundă și autentică, care rezonează acum cu identitatea locală și cu nevoile comunității. Prin lucrări care transformă spații neprietenoase în locuri de întâlnire sau de inspirație, orașul devine mai deschis, mai sigur și mai vibrant. Este dovada că arta stradală, chiar dacă vine dintr-o subcultură veche, are un rol contemporan vital – acela de a crea conexiuni între oameni și spațiile pe care le împart.
Care sunt principalele provocări în cercetarea și documentarea fenomenului street art în România? Ați întâmpinat dificultăți în obținerea acordului artiștilor sau în identificarea lucrărilor? Cum depășiți astfel de obstacole?
În contextul lansării cărții Deciphering Streets Through Art, procesul de colectare a materialului necesar și de realizare a unui portret complet al acestui fenomen a implicat depășirea unor obstacole puse de reprezentarea precară a unor zone, din motive logistice, cât și numărul de pagini limitat, în contrast cu numărul mare de lucrări relevante, fotografiate în procesul de documentare. Identificarea lucrărilor și redarea lor într-un cadru coerent necesită cercetări de teren amănunțite și o bună cunoaștere a contextului local. Uneori, lucrările pot fi ascunse în colțuri mai puțin vizibile ale orașului sau pot fi greu accesibile, cazuri în care vom recomanda doar acele lucrări accesibile în condiții de siguranță pentru publicul general și care se află în spații publice.
Pentru a depăși aceste dificultăți, ne-am concentrat pe crearea unei rețele de contacte cu artiști, curatori și organizatori de evenimente, astfel încât să avem acces la informații valoroase despre lucrările realizate. De asemenea, am elaborat și implementat proiecte și programe multianuale cum sunt Un-hidden Romania, Romanian Street Art, BSBSA (Belgrade Sofia Bucharest Street Art), am colaborat cu comunități de street art și am participat la festivaluri și evenimente care au segmente dedicate acestui fenomen, pentru a documenta lucrările în mod direct. În multe cazuri, succesul documentării a venit dintr-o abordare deschisă și colaborativă în care respectul față de artiști și de întregul fenomen, local și internațional, au fost esențiale.
Cum vedeți evoluția fenomenului street art în România? Credeți că există riscul ca acest curent să devină prea comercial sau să-și piardă din autenticitate?
Evoluția fenomenului street art în România a fost semnificativă în ultima vreme, trecând de la o subcultură marginală la o formă de artă recunoscută și apreciată. A început cu lucrări spontane și anonime, dar, treptat, street art-ul a devenit un mediu recunoscut și apreciat de instituțiile culturale, autoritățile locale și publicul larg. Cu o expunere tot mai mare la mișcările internaționale de street art și cu organizarea unor festivaluri dedicate, fenomenul a căpătat un nou impuls în ultimii ani. Acest proces a fost susținut de evenimente și proiecte culturale, care aduc în prim-plan lucrările unor artiști români și internaționali. Astăzi, street art-ul este o parte integrantă a peisajului urban și are un impact vizibil asupra regenerării urbane, mai ales în zonele defavorizate sau mai puțin accesibile.
Considerând că street art-ul a devenit cea mai vizibilă formă de artă contemporană, precum și caracterul autentic al manifestărilor spontane, este firesc să genereze interes și să existe o tendință de comercializare, mai ales că numeroase instituții, galerii de artă și branduri au început să colaboreze cu artiști de street art. Unii artiști reușesc să mențină un echilibru între expunerea comercială și păstrarea unei autonomii artistice, lucrând în continuare în spațiile publice și abordând teme importante pentru comunități. Continuarea organizării de evenimente independente, susținerea proiectelor culturale și comunitare, încurajarea colaborării între artiști și comunități locale sunt esențiale pentru a evita pierderea autenticității. De asemenea, este important ca publicul să fie informat și să rămână conștient de contextul acestor lucrări, pentru a nu le reduce la un obiect estetic sau de consum.
Proiectul vostru aduce în atenție arta ca formă de dialog urban. Cum reușește street art să devină o punte între diferite generații, culturi sau perspective sociale?
Street art-ul folosește un limbaj vizual accesibil și universal, care poate conecta oameni din diverse medii și culturi. De asemenea, promovează mesaje de diversitate și incluziune, abordând teme sociale importante, și adresează nevoile comunităților prin colaborare locală și internațională. Prin prezența sa în spațiile publice, street art-ul estompează barierele dintre „artă” și „public”, oferind tuturor șansa de a se exprima și conecta, astfel contribuind la coeziunea socială.
Care este mesajul principal pe care doriți să-l transmiteți publicului prin Deciphering Streets Through Art? Este mai mult o celebrare a artei sau o invitație la reflecție asupra orașelor și comunităților noastre?
Cartea explorează street art-ul ca un fenomen cultural care reconfigurează spațiile publice, oferind o platformă de exprimare pentru artiști și pentru diverse perspective sociale, comunitare și personale. Prin intermediul lucrărilor documentate și al interviurilor cu artiști, încercăm să subliniem impactul pe care arta stradală îl poate avea asupra identității urbane, dar și cum aceasta poate influența modul în care percepem și interacționăm cu orașele noastre. În loc să vedem street art-ul ca pe o formă de decor urban, vrem să încurajăm publicul să-l înțeleagă ca pe o formă autentică de exprimare, care poate revitaliza zone abandonate, poate atrage atenția asupra unor probleme sociale sau poate chiar contribui la construirea unei legături mai strânse între oameni și locurile în care trăiesc.
Astfel, Deciphering Streets Through Art este mai degrabă un apel la gândire critică despre cum modelăm spațiile publice din orașele noastre și cum arta stradală poate deveni o parte integrantă din această evoluție. Este o invitație de a reflecta asupra rolului pe care îl joacă arta în viața urbană.
Ce loc ocupă România pe harta internațională a street art-ului? Cum contribuie artiștii români la tendințele globale și cum reușesc să păstreze totuși o identitate locală?
România a făcut pași timizi pe harta internațională a street art-ului, cu o conectare treptată la scena globală. Deși abia în ultimele decenii fenomenul street art-ului a început să capete o anumită autonomie în România, prezența locală a fost, până recent, destul de izolată față de tendințele internaționale. Totuși, câțiva artiști români au reușit să expună în cadrul festivalurilor internaționale, consolidând astfel o legătură cu scena globală.
Un aspect deosebit în acest context este prezența unor artiști internaționali în România, care au contribuit la diversificarea și consolidarea scenei de street art din țară. Artiști apreciați precum Aleksi Ivanov (Bulgaria), Jana Danilović (Serbia), Mister Thoms (Italia), iZZY iZVNE (R. Moldova), Endo (Serbia), Aito Kitazaki (Japonia), J.Ace (Regatul Unit), Okudart (Spania), Normski (Ucraina), Sunshiners (Bulgaria) au lăsat lucrări semnificative în peisajul urban românesc, iar unele dintre intervențiile lor sunt un exemplu de integrare a stilurilor internaționale cu specificul local. Aceste intervenții sunt un punct de contact între scena de street art românească și tendințele globale, dar și o oportunitate pentru publicul român de a interacționa cu arta stradală internațională la un nivel mai personal.
Cartea Deciphering Streets Through Art reflectă acest dialog între scena internațională și locală prin interviuri cu Jan Kalab (Cehia), Vhils (Portugalia), Felipe Pantone (Spania) și Tobias Barenthin Lindblad (Suedia), lector universitar și editor Dokument Press. Aceste conversații oferă o perspectivă asupra impactulului pe care îl are acest fenomen asupra peisajului urban din diferite colțuri ale lumii, inclusiv România. Astfel, cartea documentează street art-ul românesc și subliniază conexiunile subtile cu scenele internaționale, arătând cum influențele externe sunt integrate treptat în contextul local. Ar mai fi multe de povestit, însă am încercat să vorbim în linii mari, astfel încât să evităm spoilere și să păstrăm surpriza pentru cei care vor parcurge cartea.
Text publicat în varianta electronică a Revistei Golan #14, ediția de iarnă 2024-2025.
