Reconfigurarea identităților: „Vrăjitoare”, Mona Chollet 

Mona Chollet subliniază semnificația revendicării identității vrăjitoarei, prezentând-o nu ca pe o figură malefică, ci ca pe un simbol al autonomiei și al eliberării feminine și, prin analiza diverselor practici și tradiții asociate, demonstrează că aceste femei au fost vindecătoare, fitoterapeute și păstrătoare ale înțelepciunii comunității, reprimate din cauza temerilor societății față practicile nefamiliare. Bazându-se pe interviuri, anecdote și autoreflecție, ea dezvăluie modurile în care femeile se conectau cu tradițiile ancestrale și alegeau vrăjitoria ca modalitate de protejare, îngrijire și de creștere spirituală.

Volumul Vrăjitoare constituie o analiză interesantă și aprofundată a modului în care conceptul a fost folosit pentru a suprima și a controla femeile, ilustrând în același timp și rezistența și puterea de transformare care emană din implicarea în vrăjitorie. Chollet pune în evidență contextul istoric în care s-a desfășurat vânătoarea de vrăjitoare, misoginismul și patriarhatul care au alimentat aceste persecuții. Examinând credințele populare străvechi, interpretările religioase și anxietățile societății, cartea evidențiază modul în care femeile care au sfidat normele timpului lor sau au respins autoritatea masculină au fost etichetate drept vrăjitoare. 

Unul dintre punctele forte ale cărții este capacitatea autoarei de a demitiza și demonta stereotipurile din jurul vrăjitoarelor, contestând imaginea perpetuată de Biserică, presă și societate. Expunând construcțiile societale care au marginalizat și abuzat vrăjitoarele, încurajează o regândire a conceptului și propune noi interpretări. Cartea aprofundează semnificația vrăjitoarelor ca simbol al rezistenței împotriva structurilor de putere opresive. Chollet explorează modul în care vrăjitoarele întruchipează o puternică forță de rebeliune, observând că, de-a lungul istoriei, ele au fost adesea țapi ispășitori pentru anxietățile societății și ciocnirile împotriva normelor patriarhale, oferind o perspectivă nouă asupra luptei continue pentru autonomia și libertatea femeilor.

Deconstrucții

Există pagini interesante dedicate corelației dintre activismul contemporan și vrăjitorie, în care scriitoarea franceză subliniază dorința femeilor de a se opune nedreptății. Combinând  feminismul, conștiința ecologică și puterea acțiunii colective, o parte dintre capitole concluzionează că vrăjitoria poate fi considerată instrument de schimbare socială și de cultivare a unei societăți mai incluzive și mai echitabile, evidențiind potențialul nevalorificat din spatele acestui arhetip. Mona Chollet deconstruiește pe rând stereotipurile omniprezente și concepțiile greșite din jurul vrăjitoarelor, examinând modurile în care cultura populară și mass-media au modelat și distorsionat înțelegerea noastră despre aceste figuri și, ajungând în contemporaneitate, examinează motivațiile unor femei pentru a reînvia unele dintre aceste practici, datorită potențialului de transformare și dezvoltare personală, dar și pentru că oferă un cadru alternativ de rezistență împotriva unor politici opresive încă prezente în anumite societăți.

Una dintre cele cinci părți ale cărții este dedicată femeilor care nu doresc să devină mame și toate implicațiile pe care le are această alegere în viața femeilor, atât la nivel personal, cât și profesional și în cadrul grupurilor sociale. Mona Chollet citează dintr-o bibliografie bogată, analize și păreri pro și contra acestei alegeri, care ar trebui să rămână personală și contestă normele tradiționale ale societății care tind să devalorizeze sau să marginalizeze femeile care nu se încadrează în structura familială tradițională. Ea evidențiază rezistența și puterea femeilor singure, subliniind capacitatea lor de a duce o viață împlinită în propriile condiții. Femeile singure fără copii se confruntă adesea cu presiuni sociale, stereotipuri și o lipsă de recunoaștere a autonomiei și alegerilor, iar cartea oferă o perspectivă care le încurajează să-și îmbrățișeze unicitatea și să-și recunoască puterea. Chollet prezintă argumente pertinente prin care contestă discursurile care echivalează valoarea și împlinirea unei femei doar cu căsătoria și maternitatea.

Referințe și influențe, luări de poziție

Una dintre autoarele despre care amintește destul de des este Silvia Federici, profesoară americană de origine italiană, activistă și teoreticiană, co-fondatoare a Colectivului Feminist Internațional, cunoscută pentru contribuțiile sale în domeniul feminismului și criticii capitalismului. Opiniile și lucrările sale sunt menționate mai ales pentru a evidenția perspectivele economice și sociale asupra vânătorii de vrăjitoare din istorie și implicațiile patriarhale în aceste acțiuni. Lucrarea ei de referință, Caliban și vrăjitoarea: Femeile, corpul și acumularea originară, explorează legătura dintre persecuția femeilor acuzate de vrăjitorie și tranziția spre capitalism, iar Mona Chollet accentuează ideile lui Federici pentru a pune în evidență importanța viziunii sale asupra vânătorii de vrăjitoare ca un instrument de suprimare a puterii femeilor și de control social. 

Există însă multe alte referințe, folosite pentru a sprijini și a ilustra ideile sale despre istoria, cultura și puterea feminină, iar volumul are un aparat critic valoros. Am să notez doar câteva exemple: Starhawk, teoreticiană a neopăgânismului și ecofeminismului, autoare și activistă americană cunoscută pentru lucrările sale despre spiritualitate, ecologie și feminism; Barbara Ehrenreich – autoare şi jurnalistă americană, care în cartea Stafii fericite explorează istoria vânătorii de vrăjitoare și a rolului misogin în aceste persecuții; Marguerite Yourcenar – romancieră și istoric literar belgian, autoare a celebrului roman Memoriile lui Hadrian. Mona Chollet face referire la opera lui Yourcenar pentru a susține perspectiva sa despre valorificarea istoriei și a amintirilor femeilor ca o modalitate de a elibera puterea și înțelepciunea feminine; Clarissa Pinkola Estés – autoare și psihanalistă americană, cunoscută pentru bestsellerul Femei care aleargă cu lupii

„În general, ceea ce pare amenințător la vârsta unei femei este experiența. Asta a condamnat la rug numeroase femei în vârstă. Însă discreditarea experienței femeilor reprezintă o imensă pierdere și mutilare.” 

Foarte interesantă mi s-a părut poziția Monei Chollet cu privire la îmbătrânire, extrem de nuanțată și multifațetată. Deși subiectul nu este punctul central al cărții, sunt analizate aici multe dintre percepțiile și așteptările societății în legătură cu femeile și îmbătrânirea și criticate structurile care devalorizează și marginalizează femeile în vârstă. Este de asemenea contestată ideea că femeile își pierd valoarea sau relevanța pe măsură ce îmbătrânesc și se pune accentul pe înțelepciunea, experiența și reziliența care vin odată cu înaintarea în vârstă. Femeile sunt încurajate să reziste presiunilor sociale de a se conforma unor standarde nerealiste de tinerețe. Accentul pe potențialul continuu de creștere personală, autodescoperire și importanța cultivării propriului sine interior, a acceptării de sine și a contestării normelor de frumusețe ale societății, care echivalează deseori tinerețea cu dorința și valoarea și afirmând valoarea și puterea care pot fi găsite în fiecare etapă a vieții. 

Vrăjitoare este printre cele mai documentate volume pe care le-am citit pe această temă în ultimii ani, iar sursele bibliografice, analiza, modul de expunere accesibil și multitudinea de perspective propuse, analiza atentă a angrenajelor sociale care determină și influențează comportamente sunt principalele motive pentru care recomand cu mare căldură cartea tuturor celor care vor să aprofundeze subiectul sau să afle mai multe despre cum se pot raporta la acest concept, atât din punct de vedere istoric, cât și în contemporaneitate. 

Mona Chollet, Vrăjitoare, 2022, Black Button Books, traducere: Aurelia Ulici

mm
Carmen Florea
Carmen Florea a visat să aibă propria librărie, însă pentru că a navigat cu sau fără voie către alte domenii, de câțiva ani a adoptat una la Cărturești (Carusel). Face PR și comunicare, realizează interviuri și redactează cărți. Booklover by default, are o slăbiciune pentru scriitorii sud-americani, portughezi și japonezi. Plăceri (ne)vinovate: clătitele, fotografia, drumețiile.

Ultimele articole

Related articles

Leave a reply

Introdu comentariul tău
Introdu numele aici