O revistă de benzi desenate care urmărește un episod din viața sculptorului Constantin Brâncuși, realizată de ilustratorul Arnaud Nebbache, a fost lansată în Franța la editura Dargaud. „Brancusi contre Etats-Unis” spune povestea procesului intentat de sculptorul român Statelor Unite.
În acest volum, Arnaud Nebbache relatează cazul în mod faptic şi oferă astfel o biografie parţială a lui Constantin Brâncuşi. El pune în scenă acest lucru cu ajutorul unei linii stilizate, potrivit News.ro.
Secvenţele procesului, cu multe intervenţii ale martorilor şi avocaţilor, sunt prezentate de parcă ar fi un întreg. Între pledoarii şi audieri, Nebbache îl arată adesea în atelierul său pe Brâncuşi, care se dedică frenetic artei sale.
La sfârşitul secolului al XIX-lea, Constantin Brâncuşi era ucenic la Auguste Rodin. Bătrânul morocănos îl ia drept ajutorul său şi îl determină constant să facă şi să refacă lucrări. El repetă în mod constant acelaşi discurs: „Importantă este mişcarea”, iar apoi „este aerul care există în jurul materialului pe care trebuie să-l sculptezi”. Pentru că „la umbra marilor arbori nu creşte mai nimic”, Brâncuşi pleacă și douăzeci de ani mai târziu era un artist renumit şi recunoscut la Paris.
În 1913, la propunerea lui Marcel Duchamp, Galeria Brummer din New York a fost de acord să-i dedice o expoziţie majoră. Brâncuşi a devenit într-adevăr un maestru al abstractizării şi minimalismului în sculptura modernă.
Artistul organizează el însuşi scenografia şi face călătoria, dar la sosirea în Statele Unite vameşii deschid carcasele lucrărilor şi sunt sceptici. Ce este înăuntru, este artă sau bunuri manufacturate (a căror utilitate este necunoscută)? În special, sculptura „L’oiseau”, reprezentând o formă zveltă verticală lucioasă, este declarată obiect industrial importat la 4.000 de dolari.
Brâncuşi s-a întors indignat la Paris şi a dat imediat în judecată vama americană, câștigând procesul. Procesul „Brâncuşi împotriva Statelor Unite” din 1913 a contribuit în mare măsură la notorietatea şi recunoaşterea sculptorului român, elev al lui Rodin. Acest proces a creat un precedent, a constituit un fundament pentru secolul care a urmat, în sensul că a pus bazele perimetrului admis al artei.