Expoziţia „Ce-i de văzut. Fotografia în România după 2000”, prima retrospectivă a fotografiei româneşti din ultimii 20 de ani cu lucrări semnate de 12 artişti contemporani, va fi vernisată pe 8 februarie, la ora 18.00, la Muzeul de Artă Recentă (MARe).
Artiştii care expun sunt: Lucian Bran, Michele Bressan, Valeriu Cătălineanu, Ioana Cîrlig, Bogdan Gîrbovan, Emőke Kerekes, Anton Roland Laub, Virginia Lupu, Andrei Mateescu, Patricia Morosan, Andrei Nacu, Mihai Şovăială iar curtatori: Michele Bressan şi Ioana Iuna Şerban, potrivit News.ro.
„Parcursul prezentat la MARe creionează un nou moment al fotografiei contemporane româneşti, oferind un cadru mai larg în care demersurile autohtone găsesc rezonanţă în sfera practicilor occidentale. Nu privim o expoziţie-concept dar mai degrabă o expoziţie-martor, o nouă bornă. Vorbim despre un prim moment de claritate dedicat artiştilor care prin continuitatea lucrului au ajuns să devină referenţiali pentru un arc temporal mai apropiat reflexivităţii istorice imediate. Cronologia celor care expun conturează corpusul Generaţiei post-2000. În acest caz, clipa decisivă atât de exaltată în contextul fotografic devine mai degrabă o clipă dilatată a unui moment decisiv, unul care se va întinde pe trei luni de zile în cele două extremităţi ale muzeului, subsolul şi ultimul etaj. Jocul contemplării oferit de fiecare fotografie ne garantează toate elementele necesare unei experienţe intime. De fapt, totul este acolo, la vedere; în sens opus de cel al jocului de v-aţi ascunselea”, a afirmat Michele Bressan – artist şi curator expoziţie.
Expoziţia va fi însoţită de o veritabilă carte dedicată fotografiei româneşti post-2000, ce va prezenta cei 12 artişti expuşi prin răspunsurile lor la patru întrebări, câte un spinopsis al proiectelor lor, alături de texte critice semnate de Michele Bressan, Ioana Iuna Şerban şi Erwin Kessler. Toate acestea fiind introduse de un eseu foto realizat din relaţionarea lucrărilor artiştilor. Concept şi design: Mihai Şovăială.
„Ce-i de văzut?: vedem ceea ce recunoaştem a fi frumos sau recunoaştem ca frumos ceea ce am văzut prin obiectivul fotografic? Nu că despre frumuseţe ar fi vorba în lucrările fotografice ale celor 12 artişti din expoziţie. Dimpotrivă, am zice, mai curând ne-frumuseţea infuzează peisajele grunjoase, semi-industriale, la jumătatea distanţei dintre o lume adaptată producţiei şi ruralul etern, dar nepitoresc, apoi figurile umane – alese voit anti-glam -, oamenii de rând şi de lângă, sau umbrele difuze pe care le putem umple cu orice identitate, poveştile lipsite de senzaţional care nu ajung să fie cap de afiş, dar pot fi rememorate de oricine din povestea sa”, a declarat Ioana Iuna Şerban – curatorul expoziţiei.
Expoziţia „Ce-i de văzut. Fotografia în România după 2000/ See What. Photography in Romania after 2000” face parte din proiectul „Curator-Antreprenor. Dezvoltarea abilităţilor teoretice, tehnice şi practice ale curatoriatului în contextul muzeelor de artă contemporană” şi este finanţat prin Granturile SEE 2014 – 2021 în cadrul Programului RO-CULTURA. Proiectul are o valoare nerambursabilă de 980.958,27 lei (199,446.62 euro) şi se desfăşoară pe o perioadă de 18 luni.
„Fotografia matură a timpului nostru s-a agregat într-o formă care se (auto)limitează să ne arate, cu grijă metodică, doar ce-i de văzut, fără să indice direcţii, fără să îmbrăţişeze aspiraţii, fără să ne toarne poveşti de adormit conştiinţele, fără să ne facă majore plăceri sau neplăceri. La prima vedere, o astfel de fotografie nu oferă prea mult. Dar la o privire mai atentă, în spatele ofertei reţinute se întrevede fuziunea acestui tipar fotografic cu tiparul antropologic al vremurilor noastre, cu figura tehnocratului care îşi cunoaşte domeniul fără să facă tapaj de asta şi fără să aibă ambiţia de a schimba în vreun fel ordinea lumii date, ci de a adăuga încă o piesă bine şlefuită estetic la mecanismul mereu rotitor şi deloc orbitor al lumii aşa cum o ştim”, spune Erwin Kessler, director MARe.
Granturile SEE reprezintă contribuţia Islandei, Principatului Liechtenstein şi Regatului Norvegiei la reducerea disparităţilor economice şi sociale în Spaţiul Economic European şi la consolidarea relaţiilor bilaterale cu cele 15 state beneficiare din estul şi sudul Europei şi statele baltice.
