Știți cumva dacă Victor Ponta e bine? Se mai întoarce din străinătate? Mai este consilier al prim-ministrului Marcel Ciolacu? Sunt întrebări firești, având în vedere trecutul său marcat de gesturi care l-au apropiat de Rusia. Participarea la Jocurile Olimpice de la Soci (2014) sau deschiderea Jocurilor Europene de la Baku (2015) − unde a fost văzut alături de Vladimir Putin − și intervențiile sale în favoarea companiei rusești Lukoil în timpul mandatului de premier nu mai pot fi privite ca simple coincidențe diplomatice.
Iar în campania prezidențială de anul acesta, Ponta a sprijinit indirect candidatura lui Călin Georgescu, folosind retorica împotriva Occidentului pentru a critica linia pro-europeană susținută de Băsescu, Iohannis și Lasconi. Pe 1 decembrie, în ziua alegerilor parlamentare, consilierul onorific al lui Marcel Ciolacu anunța într-un videoclip scurt, cu o săptămână înaintea turului 2 al alegerilor prezidențiale, că „e din nou revoluție, ca în decembrie `89. Oamenii nu mai pot fi opriți, vor să scape de Iohannis, de stăpânii lui din străinătate (…) duminica viitoare, vreau să fim lăsați pentru prima dată să ne votăm președintele. Nu Iohannis, nu Băsescu, nu tot felul de trădători și vânzători. Am încredere că această revoluție va duce la ceva bun”. Este clar că mesajul său a fost o încercare de mobilizare a electoratului anti-european, poziționând alegerile ca o „revoluție” împotriva direcției geopolitice pro-occidentale a României.
Iar pentru presa internațională, Victor Ponta a fost și mai clar. Dacă în țară lăsa să se înțeleagă că își va anula votul, într-un interviu acordat Financial Times, a declarat fără echivoc că va vota pentru Călin Georgescu, „precum ceilalți membri PSD”.
Astăzi, mascații au descins la Bogdan Peşchir, indicat de raportul SRI prezentat în CSAT drept finanțator al campaniei pe TikTok a lui Călin Georgescu. Acuzațiile sunt grave: coruperea alegătorilor, spălare de bani, fals informatic. Dar, după cum am mai subliniat, ingerința Rusiei indicată de SRI nu ar fi fost posibilă fără complicitatea unor politicieni, funcționari publici sau membri ai unor instituții esențiale. Ei trebuie identificați și trași la răspundere, nu doar pentru încălcarea legii, ci pentru ceea ce reprezintă o adevărată trădare a intereselor României.
Toată ziua s-a discutat în mass-media despre o posibilă candidatură a lui Nicușor Dan la prezidențiale, semn că politicienii nu înțeleg nici acum care sunt prioritățile reale ale societății, în ciuda declarațiilor contrare de după șocul votului anti-sistem din primul tur al alegerilor prezidențiale. Românii nu au nevoie acum de promisiuni electorale, afișe strălucitoare sau discursuri bombastice. Au nevoie de adevăr, responsabilitate și un plan concret de redresare din criza profundă în care ne aflăm după anularea alegerilor. Un plan care să înceapă cu măsuri ferme pentru restabilirea încrederii publice – o încredere sfărâmată de un sistem compromis, după cum spuneam într-un articol precedent.
Implicarea unui „actor statal” în sprijinirea candidatului Călin Georgescu aduce sub lupă toate conexiunile politice, economice și ideologice care au facilitat acest atac asupra României. Iar în acest context, cred că ar trebui audiat și Victor Ponta pentru a răspunde dacă a fost un simplu susținător sau a avut un rol activ în mobilizarea resurselor externe.
