Politologul Cristian Pîrvulescu: Profesorii aderă la conspiraționism, nivelul educației a scăzut, iar social media are un impact negativ

foto snspa.ro

Nivelul educației a scăzut și minuni nu se pot face, spune Cristian Pîrvulescu, decanul Facultății de Științe Politice din cadrul SNSPA, într-o analiză pentru Revista Golan. Schimbările frecvente de miniștri ai Educației și absența unor soluții durabile pentru problemele sistemului educațional le resimțim astăzi, iar modul în care sunt utilizate rețelele de socializare contribuie negativ.

Politologul subliniază că nivelul de educație în sistemul public este în declin constant, iar politica de salarizare a contribuit la atragerea în profesia didactică a unor persoane care nu căutau excelența, ci un loc de muncă stabil. Situația a generat consecințe grave, inclusiv tendințe conspiraționiste printre profesori.

Însă problemele educaționale din România nu sunt izolate, ci sunt parte a unui trend global de declin în nivelul de inteligență și de înțelegere a informațiilor. Ar fi necesară o abordare complexă și sistematică pentru rezolvarea problemelor educaționale, care să țină cont de schimbările culturale, sociale și tehnologice din societatea contemporană.

„Din păcate, nivelul de educație a scăzut. Educația în sistemul public funcționează din ce în ce mai prost, elevii nu recunosc autoritatea profesorilor, deci aceștia nu mai pot transmite cunoștințe sau trebuie să fie din ce în ce mai inventivi. Asta nu înseamnă că este un eșec generalizat, dar că există în general un dezinteres de ambele părți – și al profesorilor, și al elevilor –, cu consecințe grave asupra viitorului României. În condițiile în care nu este o criză economică gravă, un număr mare de absolvenți de liceu părăsesc România pentru a face studii universitare în alte părți, ba chiar au început să părăsească România și pentru liceu. Nu vorbim de câteva persoane, ci vorbim de mii, zeci de mii de persoane care pleacă și nu se vor mai întoarce decât în mică măsură și doar în excursie. Asta este o pierdere importantă și este din cauza situației din învățământ. Minuni nu se pot face”, a declarat Cristian Pîrvulescu pentru Revista Golan.

„Salariul minim în România a crescut de 800 de ori”

Numărul mare de miniștri care au avut portofoliul Educației nu a contribuit pozitiv, însă problema este legată și de valorile celor care se află la catedră, care nu au căutat excelență, ci un job stabil.

„Numărul de miniștri ai Educației, care s-au schimbat în cei 34 de ani, a fost imens. Dar, pe de altă parte, ministrul Educației nu poate să facă foarte mult și nici ministerul, pentru că este o problemă legată de valori și aspirații ale celor care fac educația: educatori, învățători, profesori, dar și cei care în spatele lor asigură funcționarea întregului sistem. Din cauza unei politici nu foarte inteligente de salarizare, cei care au ales profesia didactică nu au fost neapărat cei mai buni, ci cei care au preferat comoditatea unui salariu sigur, chiar dacă nu era foarte mare. Și acum plătim consecințele acestei situații, pentru că o bună parte dintre ei aderă ușor la conspiraționism, sunt masă de manevră, și sunt foarte nemulțumiți de nivelul salarial. Deși România s-a dezvoltat foarte mult, ea nu poate să crească salariile la infinit. România este o țară, contrar a ceea ce susțin adversarii integrării euro-atlantice, care a avut numai de câștigat de pe urma acestui lucru. Salariul este cea mai bună dovadă: între 2000 și 2023, salariul minim în România a crescut de 800 de ori. De 800 de ori! Nu există nicio altă țară într-o asemenea situație. În același timp, în Germania salariul a crescut undeva în jur de până la 10%, deci asta vă dă o dimensiune. Sigur, salariul în România era foarte mic”, mai spune Cristian Pîrvulescu, decanul Facultății de Științe Politice din cadrul SNSPA.

„Este pentru prima dată când apare o generație al cărei nivel de inteligență scade”

Un alt factor care contribuie la declinul rezultatelor din sistemul de învățământ este și modul în care sunt utilizate noile tehnologii.

„Suntem, pentru prima dată de când se fac măsurători psihologice, în situația în care problema României e o problemă globală, în care nivelul de inteligență scade. Este pentru prima dată când apare o generație al cărei nivel de inteligență scade. Problema se accentuează din cauza unor modele care sunt promovate pe rețelele de socializare. E adevărat că și copiii chinezi, și copiii europeni se uită pe TikTok, dar copiii chinezi se uită pe TikTok la chestiuni creative, în vreme ce copiii europeni se uită la chestiuni de divertisment. E o diferență semnificativă, din divertisment nu se dezvoltă înțelegerea. Psihologii, specialiștii în teorie comportamentală spun că nu neapărat timpul petrecut pe internet este problema cât mai ales calitatea informațiilor primite de pe internet. Altfel spus, cineva care stă 6 ore pe internet citește, se informează, folosește lucrurile acelea pentru ceva, nu a pierdut timpul. Dar cineva care se joacă pe internet sau care se uită la filmulețe, pe care nici măcar nu le mai ține minte, va fi afectat în mod grav”, spune politologul Cristian Pîrvulescu, pentru Revista Golan.

„Copiii nu mai citesc, cum ar putea să înțeleagă textul?”

Rezultatele testelor care măsoară capacitatea elevilor de înțelegere a unui text nu sunt îmbucurătoare, însă România nu este unică și nici nu se află în cea mai gravă situație. Iar Cristian Pîrvulescu atrage atenția asupra unei situații tragice: o competiție între băieți, în care învinge cine citește mai puțin.

„E fals să se spună că învățământul a funcționat vreodată perfect, dar acum am văzut o degradare extraordinară în ultimii 20 de ani și această degradare nu este doar în cazul României. Ceea ce a arătat clasamentul PISA, este că România nu este în cea mai gravă situație. România a rămas acolo unde era și în 2019, înainte de pandemie, iar alte țări s-au prăbușit. Faptul că Estonia, o țară mică, cu o populație mică stă bine în sondaj, nu trebuie să ne inducă în eroare. E o problemă generalizată inclusiv în Finlanda, care a avut cel mai slab scor din toate timpurile, iar Finlanda până acum un deceniu era prima pe plan mondial. Se măsoară capacitatea unui elev de a înțelege un text. Păi dacă copiii nu mai citesc, cum ar putea să înțeleagă textul? Și constatăm că lucrul ăsta se generalizează din nefericire, ba chiar am văzut că există o competiție între băieți: care citește mai puțin. Ei consideră că este o problemă de feminitate să citești. Ceea ce știm deja din experiența didactică, fetele învață mai bine și sunt mai serioase.

Trebuie să spunem că sunt sondaje care s-au aplicat în 2022, deci încă pe fondul sfârșitului pandemiei de COVID-19 și care măsoară de fapt ineficiența educației pentru elevii de 14 ani, care trecuseră prin doi ani de pandemie. Este clar că metoda educativă folosită în Hong Kong, Macao, Singapore sau Coreea de Sud a fost mai bună decât cea care a fost folosită în Europa. În România, noi am fost întotdeauna într-o situație de mediocritate și am rămas acolo. Dar e o problemă care nu ține doar de școală”, a conchis Cristian Pîrvulescu, decanul Facultății de Științe Politice din cadrul SNSPA.

mm
Liviu Ardelean
În mass-media din 2007, i-a fost auzită vocea la Nova FM, Radio Transilvania, Star FM și a scris la Bună Ziua Făgăraș. A făcut PR, a fost consilier de imagine, s-a întors în presă și continuă activitatea în comunicare.

Ultimele articole

Related articles

Leave a reply

Introdu comentariul tău
Introdu numele aici