Viola d’amore
Pentru ei am creat
Pentru ei am făcut
Pentru ei am vorbit
Până și deciziile tot pentru ei…
Până când dragi părinți?
Puneți stop plăcii acesteia căci rewind nu mai funcționează
Modelați măcar în ultimul ceas conștient
Pruncii cu lumea-n cap
Compromisul e vital
Conversația e bază
Nimeni nu-i vinovat pentru nefericirea voastră
Echilibrați acum balanța
Cât viața merge încă-n drumul ei.
****
Sunt dominată de sentimentul neapartenenței
La nimic
Trecutul nu-mi dă pace
Prezentul îmi dă târcoale
Iar viitorul pare suspendat
Într-un spațiu patologic
Miza constantă a drumului dus-întors e
Obsesia abandonului
Inevitabile sunt doar iluziile & deziluziile
Am cusut marginea degradării de cea a traumelor ce vor să vină
Amin.
Proces
Ai apărut și ai dispărut de zeci de ori
Fix ca urticaria pe corpul unui copil alergic
Zbucium și calm
Zbateri
Salturi
Tranziții
Căderi îngrozitoare –
unlock your full potential –
Mă tem să pun detalii pe hârtie
Despre dramele obișnuite ale familiilor cu zâmbete de complezență întipărite pe chipurile strâmbe
Când zâtul se agață de glezne
Emoțiile răcnesc
𝑹𝒆𝒕𝒓𝒐𝒔𝒑𝒆𝒄𝒕𝒊𝒗𝒂̆
La sfârșitul anului tragem liniuțe
Și (ne) analizăm de sus în jos
De la stânga la dreapta
Transversal
Mai profund decât o satiră
Mai adânc decât un joben
Locul
Unu.
Doi.
Trei.
Patru.
Ne pupăm pe suflet (în general)
Oare cât am învățat până acum?
Oare cât mai avem nevoie să știm?
Într-o zi vom atinge corzile viorilor îngerilor
Și atunci vom afla că totul a fost
În zadar.
Lavinia Băra este din Sibiu. A absolvit Colegiul Național Pedagogic „Andrei Șaguna din Sibiu și Facultatea de Drept din același oraș-mamă. De profesie este educatoare. Iubește să citească și scrie în doze mici din cauza puținului timp liber. I-au apărut poezii pe platformele Noise Poetry, Haimanale literare, O mie de semne, în revistele Planeta Babel, Rapsodia, Noduri și semne, dar și în două antologii locale.
