scrisoare de departe (II)
dacă ți-aș spune că nu-mi mai e frică mi-ai râde
-n hohotele sictirite-ale fraților
surorilor de
după gratii totul e diferit ziua de demnitate
coboară să te strivească zeflemitor că încă
mai plătești păcatele generațiilor de paie
istoria ca orice handicap îți șterge urmele
te sluțește înainte să te reducă la absurdul
imaginii răstignite pe retina colectivă
preludiul unui coșmar scos din context dat drept
propagandă pentru junii decapitați & trimiși
la joacă prin cimitirele facerii istoria e ca
piciorul primit în stomac în plină stradă
când aproapele-ți spunea iritat să nu mai urli
așa că pe el îl doare capul istoria ta e autopsia
prăzii ce și-a omorât în pântec altă pradă
pentru zilele de după postul negru
pentru îngerii cu capete de porc adormiți
la pragul ușii
pentru mormintele bețiilor necitite-n parcuri
sau la lumina reflectoarelor
pentru capul izbit de perete
de colțul patului
al mesei
pentru albul insuportabil al sanatoriilor
dantelate
în care era tratat misterul neconform
refuzul de-a sta plecat
de-a-ți săruta măcelarii pe gură
de-a juca la bursa marilor adevăruri
refuzul de-a fi clar & concis
(chiar și) atunci când îți curge greața pe față
pentru auto & atotmutilarea în numele familiei
pentru zilele când plânsul se-ntoarcea-n carne
nu a existat niciodată un răspuns real
dincolo de acceptarea
conceptualizarea
formalizarea
canonizarea
V.I.O.L.U.L.U.I
să nu-mi scrii numele
-n fereastra de chat intoxicată de smintelile
celor buni la suflet vocile incorecte politic
perfect conformiste ale generației mi-au trecut demult
de pragul plictisului găsesc mai multă-nțelepctiune
-n onlyfans mai bine un f.utai cinstit decât
o ieșire din matrix sau alte scălâmbăieli de mare
angajament încă două ture de noapte și-ai să vezi
că marii învățați nu sunt decât niște caricaturi într-un film
cu proști ai noștri mai ales cei pe care i-am iubit
ce pe care-am fost dresați să-i iubim mai mult
decât pe noi în.șine.le astea stau să crape
de scârbă deci s-a dus pe p.ulă locul comun
al sinuciderilor instragramizate tu îi zici
shockvalue eu ii spun luciditate anemică
fiindcă nu vreau să mă confunzi maestre
margareta ți-a plecat cu magritte și amanții
lui sufocați din naștere și mai ziceai că
bdsm-ul nu poate fi poetic maestre de ce crezi
tu că elucubrez până la epuizare când ăsta
abia e începutul vreau să te abuzez până
ți se scufundă chackrele în locuri în care
nu-i voie să umbli decât la nevoie cu mânia
domnului tău însetat de frivolul apocalipselor
maestre hai să fim diletanți pentru o noapte
să te consum să mă consumi să te dezbrac
să mă dezgropi să ne împușcăm mortal
pentru larma orgasmică a tabloidelor
this is the worst of me
this is the worst of you
ca-ntr-un grunge uitat în garaj
dar să nu-mi strici
u
r
m
e
l
e
Sebastian Hester a mai publicat pe noise poetry, parnasul XXI și O mie de semne.
