#poeziadeGOLAN|„Mi-e teamă că ai să mori înaintea mea”, grupaj inedit de Elena Simion

Mi-e teamă că ai să mori înaintea mea 

(©poemul emi)

mi se pare că nu îți iei sănătatea în serios.
înțelegi ce zic?
am două voci în minte:
prima care îmi spune să fac sport și să mănânc sănătos,
să am cum s-ar zice un stil de viață sănătos, ca să nu
ajung un moș ramolit cu dureri de articulații;
iar a doua care nu-și vede viața fără tine,
iar eu fac toate eforturile astea să
îmi petrec toată viața cât mai lungă
ca un drum iași-cluj cu cefereul cu tine.

mi se pare că nu îți iei sănătatea în serios,
iar asta mă supără teribil,
poate ar trebui să vorbesc despre asta la terapie.

sunt agitat, sincer nici nu știu ce-i cu mine.
îmi pare rău, știu că faci tot ce poți,
și boala e nașpa și contextul e nașpa.
poate totul e mai rău de la medicamente, nu știu.
poate nu vezi o ieșire din cauza lor.
poate nu înțeleg eu.

mă frustrează că te văd așa, iar eu nu pot să fac nimic
și mă simt din nou mic ca atunci când eram cu mama
la urgențe și era noapte și eu nu puteam să fac nimic.

te iubesc și mi-e teamă că ai să mori înaintea mea.

write about me, i’m dying of thirst

aveam în total nouă ani când am văzut
la televizor videoclipul de la thriller,
iar până atunci cel mai hot event al anului
era învierea, când mă lua bunica de mână și
făceam exerciții de echilibristică să nu se stingă lumina sfânta.

unii o luau pe dealuri spre cimitir – să ducă lumina învierii
celor care stăteau de atâta timp în beznă:
și mă întrebam mereu cum trece timpul pentru ei;
oare e ca la iguane care trăiesc 16 ani într-un an de om?
sau ca omul în depresie care trăiește o eternitate într-un an de om?

dar era frumos, cântam:
♫Hristos a înviat din morţi
Cu moartea pe moarte călcând
Şi celor din morminte
Viaţa dăruindu-le♫

– și puteam oricând să mă cuibăresc
în baticul bunicii ca o forță supremă împotriva țâncilor
care încercau să-mi ardă părul cu lumânarea.

cred că din când în când dumnezeu coboară pe pământ
și trăiește o viață de om așa cum o trăim noi
(ar fi suspect să vedem mama cuiva mergând la ședințe pe un norișor). 

cred că ultima dată a fost bunica mea,
care nu a învățat niciodată să scrie
sau să citească
sau poate era un pretext ca eu să învăț să citesc mai repede
subtitrările la legendele palatului după școală.

în generală vedeam băieți cum sar gardurile cimitirului
să rupă garoafe și ce mai plantau cei vii pe movilele de pământ
ca să le dea fetelor, care se dădeau deja cu rimel și
își puneau bureți în sutiene.
îmi era milă de răposați ca de un câine mai prost
când vine unul mai rapid și-i fură bucata de pâine
și sta așa nemâncat încă o zi. 

bedtime story for my inner child

am să-ți aduc data viitoare niște clonazepam în formă de pisici,
când începi să vezi de doua ori același rahat
poți să desenezi într-o parte ce te scobește mai tare,
în cealaltă ce mă aduce mai aproape de tine
(cu fiecare sunet de gumă de șters am să fac un pas înapoi;
am să te las singură din nou).

spune-mi despre tatăl tău și de ce te piteai în dosul sobei;
spune-mi despre mama ta și de ce așteptai dimineața
să vezi dacă poate fi și altfel decât la final de zi;
spune-mi despre copacul pe care l-ai cățărat până în vârf:
felicitări, cum ai de gând să cobori?

e iarnă și este o bară rece de metal pe care să pui limba
și să te lipești ca un personaj prostuț dintr-un comic book.
dar tu ai cunoscut vremuri mai rele;
te uiți la pielița de pe limbă rămasă pe bară
fără să știi câte bucăți din tine
va mai fi nevoie să lași pe drum.

pentru că nu știi încă ce e viață, iar dacă te învârți tare de tot
nu ai să zbori departe-departe de haosul din jurul tău,
ai să tot cazi,
dar e în regulă.

ești mai aproape de tine, iar când te abați
drumul va duce la luminițe;
ochii tăi vor îngropa în spatele capului
toate dățile când ai plecat –
mereu într-un loc mai tandru. 

tragi pielea de pe tine cu un burete aspru:
așa ai învățat iubirea de sine.


Elena Simion a debutat în volum cu „părul de pisică” la Editura Casa de Pariuri Literare în anul 2021 și și-a plimbat vocea și talentul prin toată țara datorită proiectului Cozy Poetry Night, a organizat diverse evenimente de poezie prin Iași, printre care și „Experiența Experienței” în cadrul FILIT. Îi place să vadă fiecare zi ca pe un eveniment glamuros și să romantizeze viața cu latte-uri coquette și reviste. 🎀

Ultimele articole

Related articles

Leave a reply

Introdu comentariul tău
Introdu numele aici