#poeziadeGOLAN|„familiaritate”, nou grupaj de poeme de Ioan-Matei Rusu

familiaritate

să nu uitați luminițele aprinse spunea
mama și toate luminițele se stingeau
la comandă familiaritate e

locul ăla în care uiți că trăiești — între două mașini de cusut bunica care ațâța focul cu
benzină aplecată spre

sobă cu mâinile piratate twd ochii ăia
cu hublou de diamant când plângea
plângea de fapt toată familiaritatea și beculețele se stingeau

la comandă — oricâte îmbrățișări ai primit 5 min/max niciuna nu a fost ca îmbrățișarea pe care ți-a dat-o bunica când

ai luat cheia de la beci și plângeai cu pumnii strânși ochii ei cu hublou de diamant aruncau atunci chenărașe

argintii pe pământ ca niște scântei de
magnolii înflorite prea devreme

a fost ea mereu — familiaritate învecinată cu atriul din mijloc cu aripa stânga de la picioare au fost luminițe au fost și

beculețe și beteală din sârmă
ghimpată aruncată simetric în brad au fost

sute de mii de pixeli uitați când bunica îți spunea să o suni dar ai uitat și ea

tot așteaptă

###

un subsol al dorințelor
confuze undeva
la mijlocul antebrațului unde au crescut vegetații adenoide cristale încolăcite
flori de petunie
lăbuțele părăsite pe diametrul
distal al ischionului un joc cu simțurile ascuțite la maxim
din care trebuie să supraviețuim lăsând
respirația la margine spărgându-se în mișcări circulare & solare cascade de lumini atomi excitați curgând cu 1000 de fps pe sec. la vale 


Ioan-Matei Rusu s-a născut în Iași, e elev în clasa a 11-a la Colegiul Național „Emil Racoviță”, la profil mate-info. A publicat articole politice, eseuri, opinii, poezii în reviste precum: Convorbiri Literare, Conservatorul, Facerea, Proezia, Noise Poetry.

Ultimele articole

Related articles

Leave a reply

Introdu comentariul tău
Introdu numele aici