#poeziadeGOLAN|„Dacă nu vei înceta din plâns”, poeme dintr-un manuscris în lucru, Ion Agaci

***

El nu-ți spune 

dacă nu te vei așeza 

dacă nu-ți vei ține mâinile pe masă 

dacă nu vei înceta din plâns 

dacă nu vei ține creionul cu trei degete 

dacă nu vei efectua exact ce-ți spun 

îmi vei răni autoritatea mea de adult 

îmi vei pune sub semnul întrebării 

integritatea 

vei da de perete cu eficiența 

responsabilității mele 

El îți spune 

Vei primi bătaie 

Îți dau o palmă îți smulg părul 

te dau afară te las aici 

nu mănânci nimic 

te sperii te aduc la condiția umană 

te pun pe picioare te 

Domesticesc 

iar tu, cum n-ar părea, prin refuzul tău, 

Reziști. 

dintr-un reflex pe care în curând 

îl vei pierde. 

***

Cartilaj rece – îți treci 

unghiile peste cartilajul rece al urechii 

îți stimulează liniștea imediată 

liniștea de performanță a copilului 

a cărui fotografie o păstrează încă 

sus, deasupra dulapului din bucătărie. 

Te uiți la el și nu găsești nicio asemănare. 

A fost un copil așa cum alții aveau nevoie să fie. 

Îl privești altfel, ți-ai dori să te poți întoarce

să-l înveți să riposteze, 

să-i spui că are voie 

să nu mai aștepte. 

 

O zi ploioasă de iulie. 

Gustul rămas în gură 

al ultimei felii de pepene 

mâncată în grabă, drumul, 

privirea ațintită la drumul din spate 

coloanele de platani 

răul de mișcare, necunoscutul.

***

Se așează pe marginea patului 

ca și cum ar fi noul său pat, deschide larg fereastra. 

 

înainte de toate i s-a spus 

vei găsi scrumiere pline pe masă 

dar să te faci comod, să-ți facă cafea

sau orice vrei tu. 

 

Verifică toate dulapurile, deschide televizorul 

îl închide și începe 

 

Mai întâi mută toată mobila ca să poată mătura praful dedesubt 

mătură sub pat 

scoate tot ce a fost odată pierdut 

șlapi fără pereche, sticle, ambalaje 

apoi șterge praful de pe suprafețe, 

spală vasele, freacă pardoseala 

stropește toată baia cu detergenți 

roade vasul de toaletă, chiuveta. 

 

Își face o cafea ca și cum ibricul ar fi noul său ibric și iese pe balcon. 

afară un grup de colindători 

costumați în urși și capre dansează în cerc și 

le fac cu mâna celor care au ieșit și ei la balcoane

să vadă ce se întâmplă. 

 unii aruncă cu bani 

 

Și apoi e ca și cum toate sărbătorile au trecut deja 

Și cel căruia îi aparțin toate aceste lucruri 

acum curate 

s-a întors. 

 

 se gândește că poate cel căruia îi aparțin toate 

va simți ceva diferit 

sau va simți că nimic nu mai e așa cum a fost lăsat și 

va înțelege ce îi rămâne de făcut.


Ion Agaci s-a născut la 7 octombrie 2000, în satul Pitușca, raionul Călărași, Republica Moldova. A publicat în antologia „unsprezece”, coordonată de Dumitru Crudu, în rubrica „Noise poetry”, pe platforma „O mie de semne”, în Revista Planeta Babel și a câștigat o rezidența de creație literară la Biblioteca Municipală „B.P. Hasdeu” din Chișinău, în 2024. A publicat „Șampanie pentru acest sfârșit“ în 2021. și „Desculț. Pavaj proaspăt turnat“ în 2023  –  Editura Tracus Arte. Student la facultatea de filosofie, Universitatea din București.

Ultimele articole

Related articles

Leave a reply

Introdu comentariul tău
Introdu numele aici