Dacă există o frază mai des întâlnită în familia mea, în ultimii ani, atunci asta e: „Vom trăi și vom vedea”. Nu ne mai facem planuri de când războiul mocnește în coastă. Avem o geantă de urgență, un copil mereu gata de ducă și o casă plină cu cărți pe care le citesc fie maniacal, fie tărăgănat. Poate că acesta e motivul care mă face să nu mai scriu tot felul de planuri. Cu toate acestea, dintr-un soi de optimism crâncen, am decis că îmi doresc să fac câteva chestii importante în anul care vine, în materie de lectură. Nu știu sigur dacă are cineva nevoie de acest material, dar mie îmi va servi drept promisiune pe mai departe.
Primul lucru pe listă e renunțarea la dezbateri în mediul online, pe marginea cărților pe care le citesc. Am tot auzit anul acesta că unele cărți care mi-au plăcut sunt prea siropoase, neserioase, tărăgănate și de fiecare dată simțeam treaba asta foarte acut, aproape ca pe o ofensă a reputației mele de cititor. Momentul când am decis că asta nu contează a venit dintr-o discuție cu soțul meu, care mi-a pus o simplă întrebare: tu pentru cine citești? A fost suficient să mă trezească din goana asta de a fi cititor pe gustul tuturor (da, eu lupt cu sindromul impostorului de când mă știu).
Al doilea lucru pe lista mea de dorințe cititorești e că vreau să citesc mai multă non-ficțiune. Mi-am dat seama, în lumina ultimelor evenimente, că noi ar cam trebui să ne mutăm cu picioarele pe pământ și să ne mai amintim lecții importante de istorie, altfel iar rămânem repetenții Europei. O să-mi îndrept atenția spre tot ce înseamnă cărți despre dictaturi, episoade istorice importante, știință sau politologie. Lumea asta se duce pe râpă, dar, cine știe, poate punem umărul și mai încetinim graba asta.
Îmi doresc să citesc mai mulți autori români. E o tradiție pe care o tot repet în ultimii ani și de care sper să mă țin mai conștiincios, or într-o piață suprasaturată de traduceri e mare păcat să-i ratăm pe ai noștri. Dar, atenție!, nu o să fac din asta un act de eroism / fanatism, ci doar pură plăcere.
Cu numărul patru pe lista mea de dorințe e să duc evidența cărților citite. Da, nu-mi place Goodreads, dar o să mă „domesticesc” și o să trec acolo toate lecturile în mod conștiincios. Sper că asta o să-mi ordoneze preferințele și voi reuși să descopăr mici comori despre care nu se prea vorbește prin cercul meu online.
Ultimul lucru pe lista mea e să merg la Clubul Cititorilor Anonimi, e un club de carte din Chișinău unde chiar se citește. Am deja pregătită lista provocărilor literare și am ales titlurile pe care le voi parcurge în fiecare lună, cu ajutorul Providenței. Este inedit să vezi cum gusturile oamenilor pot fi atât de diferite și de ample, dar mai ales cum ajungi să te reconectezi cu oamenii și să vorbești cu sinceritate despre ce ai reușit să mai citești.
Nu știu cât voi reuși să îndeplinesc din această listă, dar mi-e mai ușor pe suflet că am niște idei trasate și o direcție spre care mă îndrept. Sper că 2025 va fi un an liniștit, un an în care vom citi cărți în pace și în îmbrățișarea caldă a propriilor noastre case.
Super fain și total de acord cu ce ai scris, Corina! În calitate de cititor haotic, înțeleg perfect nevoia de a jongla cu lecturi diversificate, chiar dacă uneori primesc fix aceleași comentarii de care aminteai și tu. E irelevant, citim pentru bunul nostru plac și din dragoste de carte, împărtășim cu ceilalți. Dar lista de lecturi parcurse e asumată și nu e deschisă spre dezbatere sau justificare pe internet.
Mult succes și lecturi cu sens în 2025!