în camera copiilor din casa părintească
în camera copiilor din casa pări
ntească tradu
c din rusă în română proz
a pentru copii a lui Daniil Harms şi dor
m în dormitorul părinţilor perete în perete cu cam
e
r
a
c
o
p
i
i
l
o
r
dacă arunc o pr
ivire pe fereastră văd grădi
na noastră via
căr
area
spre l
ac drumul cîteva case
printre crengile m
ă
rulu
i şi mult mult mult cer acelaşi cer di
n copilărie cu nori foar
t
e
aproape de pămînt exact unde răsare
soarele
care m
ă trezeşte în fiecare dimineaţă uitîndu-se insistent şi roşu fix la tine
copiii au crescut şi-au plecat pe cărarea asta şi pe drumul ăsta
în lume
zice mama în timp ce udă florile din ogradă
iar tata se ascunde
printre nori
şi se uită ce mai face şi ce mai zice mama
un joc mai tare decît orice drog
pentru că mama nu tace deloc şi nu stă deloc pe loc
chiar dacă doar te uiţi după ea
ameţeşti
şi eşti cu capu-n nori
chiar dacă doar o asculţi
eşti în aceeaşi bancă cu cel din cer
pentru că mama
îi tot povesteşte lui tata
ce mai e pe-acasă în sat în ţară şi-n lume
ce-au mai făcut şi ce-au dres copiii ăia care
bată-i norocul să-i bată
au crescut şi au plecat
că i-a apărut a treia ediţie a cărţii cu foametea din ’46-’47
că a fost la spectacolul lui de la Teatrul Naţional şi că i-a plăcut foarte foarte tare
dar dragul meu dacă scriai cartea asta în comunism
Siberia ar fi scris la „domiciliul” tău
dacă nu și mai rău
iată cu cine seamănă copiii noştri
Alexei
aşa că nu te mai mira de ei
***
„părinții sînt sănătoși?”
întreabă doctorița tînără
la controlul medical anual
tata e mort
zic
„de ce-a murit?”
infarct cerebral
mai întreabă
dacă am boli
incurabile
dacă mă doare aici și aici
îi spun că singura mea
problemă medicală
e că nu am nici o
problemă medicală
„să vă măsor tensiunea”
zice
„tensiunea e mare”
zice
„dacă mai crește”
zice
„oricînd puteți face infarct cerebral”
zice și se uită la mine
„păcat”
zice
hai noroc, tata
ajungînd la colțul casei
mama
s-a oprit la fel de brusc cum a și apărut
și a țipat înspăimîntată
întrebînd-o ce s-a întîmplat
mi-a zis că
a crezut că-s tata
„semeni atît de mult cu tat-to
să-i fie țărîna ușoară”
a zis
după ce-a decedat
îmi aminteam de tata
spunîndu-mi că și lui i-ar fi plăcut
cartea pe care o citesc
sau textul pe care tocmai l-am scris
că și lui tata i-ar fi plăcut ca de ziua lui
să facă exact ce am făcut eu de ziua lui
să citească să scrie să se uite la un film sau să se ducă la vreun concert
să se plimbe prin pădurea din munți sau prin vreun oraș fain
iar seara să bea un pahar de vin roșu în liniște
apoi l-am zărit dimineața cu coada ochiului în oglindă
și am zîmbit amar
apoi citeam pentru dînsul
ce n-a avut cum să citească
dînsul
citesc și se bucură
vizitez expoziții de pictură în muzeele lumii
și tata se bucură
la unele tablouri mă mai ține pe loc
pe lîngă altele trecem ca racheta
la început îl simțeam lîngă mine
citind ce scriu în timp ce scriu
de-asupra umărului drept
acum e una cu mine
și scriem citim ascultăm muzică vizionăm filme
bem dimineața cafea („otravă”)
și seara un pahar de vin („mai toarnă unu”)
mă simt precum starețul bătrîn al lui Kazantzakis
care lupta singur împotriva turcilor ce i-au atacat mănăstirea
fiindcă în el se sculară toți cretanii care s-au războit cu nizamii
și au fost omorîți
mă simt ca nepotul căpitanului Mihalis care se lupta cu turcii
cu pușca tatălui său decedat
încălțat în cizmele lui îmbrăcat în hainele lui
astfel tatăl
era una cu fiul
cînd am împlinit 50 de ani
frate-meu mi-a zis că
abia acum vede cît de mult
semăn cu tata
dragilor
dacă vreți
să ridicați
un pahar de vin în amintirea lui tata
închinați
un pahar de vin cu mine