Al Saqi Books este o altă victimă a pandemiei și a problemelor economice din Marea Britanie și Liban, de unde editura lui Gaspard și a soțului ei, Andre, tipărește și livrează majoritatea cărților, scrie rfi.ro.
De când au deschis librăria, în 1978, într-o clădire cu colonade albe, nu departe de gara Paddington din vestul Londrei, aceasta a devenit o oprire obligatorie pentru vizitatorii din Orientul Mijlociu.
Librăria vinde și publicații în limba engleză despre lumea arabă, „pentru a oferi o altă perspectivă despre Orientul Mijlociu, care nu este doar despre imaginile violente pe care le văd la televizor sau pe care le citesc în ziar”, a spus Salwa Gaspard.
Succesul librăriei a ajutat cuplul să înființeze o editură, care inițial traducea lucrări arabe în engleză, precum „Cruciadele prin ochii arabilor” de autorul franco-libanez Amin Maalouf.
De mai bine de 40 de ani, mulți scriitori veneau la librăria londoneză pentru a-și prezenta operele, inclusiv poetul sirian Adonis. A devenit și un loc de întâlnire, chiar un „refugiu”, pentru cei dezrădăcinați de conflictul și zbuciumul din Orientul Mijlociu. Dar Al Saqi Books și-a apărat întotdeauna cu înverșunare independența și și-a păstrat mereu mintea deschisă.
„Era ca un refugiu sigur. Dar se simțeau și de parcă erau cu prieteni care îi puteau înțelege, deoarece toată lumea înțelegea ce se întâmplă”, a spus Gaspard, citat de
Chiar dacă proprietarii au avut întotdeauna grijă să se țină departe de politică, librăria nu a scăpat de șocurile geopoliticii. În 1988, la publicarea cărții „Versete satanice” de Salman Rushdie, vitrina librăriei a fost distrusă. Dar Gaspard a spus: „Nu am crezut niciodată în cenzură… nu am vrut să interzicem nimic”.
Cei doi librari au fost atacați la publicarea traducerii unei lucrări a autorului egiptean Tawfiq al-Hakim, făcută de israelianul Abba Eban. Gaspard își amintește indignarea de atunci, cartea apărând înaintea procesului de pace, dar a spus că nu este decât o „uniune intelectuală” între un egiptean și un israelian.
