Organizația Narada a aniversat doi ani de la lansarea HartaEdu.ro, prima platformă din România care integrează nevoile școlilor din România și mobilizează comunitățile pentru a găsi soluții de rezolvare. În urmă cu doi ani, contextul ce descria sistemul de învățământ din România era unul cel puțin îngrijorător, situația fiind cu atât mai gravă în cazul școlilor din mediul rural. Realitatea în cifre arăta că jumătate dintre școlile din România nu sunt dotate cu sală de sport, 500.770 de elevi nu au acces la o bibliotecă, una din 6 școli nu are sursă autorizată de alimentare cu apă, 845.000 de elevi nu au acces la un laborator de ştiinţe, iar 230.000 de elevi nu au grupuri sanitare în incinta şcolii. La acestea se adaugă starea infrastructurii școlare, lipsa tehnologiei necesare școlii online și nenumăratele lipsuri cu care se confruntă instituțiile de învățământ și profesorii.
Doi ani de la lansare
Prin HartaEdu.ro, organizația Narada și-a propus să creeze cea mai simplă și rapidă modalitate prin care profesorii pot să soluționeze problemele școlilor sau claselor unde predau, să obțină suport tehnologic modern pentru desfășurarea orelor și să aibă satisfacția de a-și face meseria la standardele secolului 21. În doar doi ani de la lansare, pe HartaEdu au fost înscrise aproape 1500 de alerte, dintre care 461 au fost rezolvate cu sprijinul partenerilor Narada, ai comunităților locale și al altor organizații ONG. Sub sloganul #EokSaFacemNoi, cu ajutorul donațiilor investite în educație care s-au ridicat la peste 1 milion de euro s-au rescris astfel poveștile a peste 60.000 de elevi, dându-le acestora posibilitatea să creadă că pot visa în orice culori doresc viitorul lor.
Narada și-a propus un obiectiv important până în anul 2030: de a ajunge la 500.000 de copii, de a le da acestora toate instrumentele necesare pentru a se dezvolta atât din punct de vedere academic, cât și din punct de vedere fizic și socio-emoțional. Acești 500.000 de copii reprezintă masa critică de schimbare, reprezintă motorul care poate genera transformarea în educație.
„În 2018, la fel ca alți câțiva voluntari Narada, lucram cu câte un proiect în parte să îi sprijinim pe profesorii vizionari să găsească resurse pentru nevoile proiectelor lor. Primul meu astfel de proiect a fost în Prahova și a durat aproape 1 an de la conturarea până la finanțarea lui și apoi implementarea. În 2020, ne-am strâns tot o mână de voluntari și noi ne propuseserăm să rezolvăm 15 astfel de proiecte într-un maraton sau… un Naradon, așa cum l-am numit. Nu era suficient – copiii și educația nu își permit să aștepte, au nevoie de sprijin și de comunitate adunată în jurul lor, au nevoie să facem noi. HartaEdu.ro este modul în care am pus tehnologia la lucru spre a servi întocmai: profesorii, părinții cărora le pasă și vor să schimbe, să depășească bariere, pun alerte, iar noi lucrăm umăr la umăr cu ei, cu companiile, cu ONG-urile, cu comunitățile din jurul școlilor pentru a îi sprijini. Am ajuns până acum la 60 de mii de copii în cei doi ani de existență a HartaEdu și facem asta într-un fel în care cu toții putem contribui.” (Raluca Jianu, CEO Narada)
De ce este încă nevoie de Narada
De ce este în continuare nevoie de sprijinul organizației Narada, al proiectului HartaEdu.ro al comunității și mediului de business care, prin donații și implicare, pot ajuta la transformarea sistemului de învățământ? Pentru că, în prezent, statisticile privind școlile din România arată astfel:
- 1.2 milioane de elevi încă învață în școli cu o infrastructură inadecvată.
- România are cea mai mare rată de abandon școlar din Europa, cu 15% dintre elevi care nu termină școala. Acest lucru are un impact devastator asupra vieții acestor tineri, limitându-le șansele de a obține un loc de muncă bine plătit și de a-și construi o viață stabilă și independentă.
- Rata analfabetismului funcțional ne clasează în continuare în vârful clasamentului european. Procentul depășește 50% dintre elevi, ceea ce înseamnă că aceștia nu au abilitățile necesare pentru a înțelege ce scriu și ce citesc, ceea ce atrage după sine imposibilitatea de a funcționa și a se descurca în societatea modernă.
- La aceste cifre îngrijorătoare se adaugă și faptul că există un consilier școlar la peste 1200 de elevi, motiv pentru care nu ar trebui să ne mire faptul că există droguri în unele instituții de învățământ din România, că există un grad mare de depresie și anxietate printre elevi sau că fenomenul de bullying a atins cote alarmante.
