Sabina Varga este jumătatea care dă voce proiectului Zest Podcast, pe care l-a pus la cale alături de Silviana Toader. Om cu experiență pe partea de creație și prietenă bună a cuvintelor care descriu corect și conving clienții în timp ce surprind și captivează, Sabina a ales la un moment dat calea muncii pe cont propriu și a dat așa-zisa stabilitate pe libertatea asigurată de proiectele din freelancing. Ne-am văzut la FILIT 2023 și am povestit despre evoluția podcastului ei, nașterea atelierului Draft, dar și cum „nesiguranța” temporară merită efortul atunci când pasiunea e pe primul loc.
Te numeri printre acei foarte puțini iubitori de literatură română care chiar au dus-o mai aproape și de alți cititori pentru că ai ales formatul de podcast, mai prietenos cu mulți dintre cei care poate nu au timp sau răbdare să parcurgă interviuri pe hârtie, ai pus întrebări care au ajutat pe potențialii cititori să devină intrigați și interesați de unii autori și de cărțile lor. Te simți pe deplin răsplătită pentru munca făcută cu Zest Podcast? Mă refer chiar și financiar, dar și ca rezultate ale muncii depuse, poate ca obiective, borne atinse.
Și nu, și da. Nu mă simt pe deplin răsplătită pentru că speram la o creștere mai accelerată în ultimii 2-3 ani, și am observat mai degrabă o decelerare. Au apărut diverse produse audio, iar atenția oamenilor e limitată. E nevoie de mai multă promovare, dar viața și joburile nu ne lasă suficient timp pentru asta. Iar podcastul se adresează totuși unei nișe, care are și ea limitările ei.
Monetizăm podcastul prin parteneriate și susținerea ascultătorilor, însă e departe de a susține efortul pe care-l facem. Nici nu am avut vreodată iluzia că vom trăi din podcast – deși n-ar fi rău. Și pe afară, unde piața e mult mai dezvoltată, e rar. Dar podcastul e un mediu de promovare pentru brandul personal și, indirect, pentru alte surse de venit, cum ar fi serviciile de freelance writing sau cursurile de scris.
Mă simt răsplătită pentru că am învățat și câștigat multe de când fac Zest Podcast. Nu mi-aș fi imaginat acum cinci ani câți oameni faini o să intervievez și ce generoși vor fi cu poveștile lor, cât de mult o să mă bucure mesajele de tipul „mi-era greu să scriu, dar mi-ați dat curaj” și câtă recunoaștere o să primesc din partea celor din industrie. Sigur, am sperat, dar datoria oricărui creativ e să se simtă puțin impostor, nu?
Chiar așa: ai început podcastul cu un plan în minte, cu niște obiective clare, cu — dacă nu e prea mult spus — un plan de afacere pus la punct? Dacă nu, cum ai avut curajul de a te lăsa surprinsă pe parcurs de un proiect care consumă, totuși, resurse prețioase precum timpul, energia, banii investiți în cărți și aparatură?
Am gândit podcastul ca pe un produs cap-coadă și am lucrat împreună cu Silviana Toader la branding, cu tot ce presupune asta. Ne-a ajutat experiența din marketing și publicitate. Numele, identitatea vizuală și misiunea au fost gândite cu grijă și coerent.
Obiectivul pentru primii ani a fost să învățăm cum se face un podcast, să avem libertatea să experimentăm cu formatul, să invităm pe cine vrem noi și să dăm discuțiilor direcția pe care ne-o dorim.
După ce am câștigat experiență și ne-am simțit confortabil cu ce facem, dar și după ce am avut confirmarea că avem un public loial, ne-am propus să implicăm comunitatea mai mult în proces și să găsim partenerii potriviți.
Ne-am asumat de la început că vor exista costuri. Am alocat buget ca unui proiect mic, dar cu potențial, și am investit cât a fost nevoie să putem face lucrurile la un nivel profi.
Nu am avut un plan de business cu KPIs. Dar am avut o direcție, obiective flexibile și o viziune care încă ne ghidează.
Prin intermediul podcastului, ai interacționat cu nume mari ale literaturii — și nu doar de la noi din țară. E greu să identifici preferați, așa că nu-ți voi cere să faci acest lucru, dar mi-ar plăcea să-mi spui dacă vreun intervievat ți-a rămas în minte pentru o poveste anume, poate un sfat ori o mărturisire care să fi declanșat o revelație pentru tine ori ascultătorii tăi.
În ultima zi la FILIT, înregistram cu Silviana o sesiune specială pe care o folosim ca intro la episoade. Și cum stăteam noi de vorbă despre cum piața locală e plină de oportunități și cum trebuie să reprogramăm felul în care școala ne-a învățat să citim și să scriem, am fost întrerupte – din fericire – de două ori.
Liv Tane s-a așezat câteva minute cu noi la masă să ne spună că în camera alăturată un invitat din Franța, Stephane Lambion, laudă piața de carte din România. Știu, șoc. Spunea că a fost impresionat de cât de frumos sunt tratați poeții, aproape ca niște staruri rock, lucru de neimaginat la el acasă.
Iar într-o pauză de cafea a trecut pe la noi Romina Hamzeu. Ne-a povestit despre o întâlnire cu elevii în care le-a spus cum a descoperit ea poezia contemporană și cum i-a încurajat să fie proactivi și să descopere și ei autori din afara manualului.
Sunt două conversații pe lângă podcast, dar care ne-au mers la suflet pentru că sunt ceea ce ne dorim să auzim mai des. Că nu stăm chiar așa de rău – e doar o chestiune de perspectivă – și că se întâmplă deja multe lucruri, mici și mari, care schimbă peisajul sumbru cu care ne-am obișnuit.
De la un punct, podcastul a crescut și s-a dezvoltat și mai mult: așa a apărut atelierul de creative writing Draft. Cum a luat naștere acest nou proiect? Și unde se îndreaptă?
Draft a apărut din observația că lumea își dorește să scrie, dar nu o face. Unii merg la cursuri de creative writing, pe bani, și primesc teme, dar nu și le fac. Alții își propun să scrie zilnic sau săptămânal, dar găsesc mereu scuze. Plimbăm idei prin cap, dar rareori găsim timpul și cheful să le punem pe foaie.
Observația a coincis cu dorința de a da o dimensiune practică discuțiilor de la Zest Podcast. Și eu, și Silviana suntem oameni de acțiune. Ne place să dezbatem, dar să și facem. Așa că ne-am propus să le oferim ascultătorilor un spațiu prietenos, înțelegător, fără judecăți sau prejudecăți, în care să scrie.
I-am spus atelier de scriere compulsivă, nu creativă, pentru că nu vrem să scoatem capodopere, ci să ne facem curaj să scriem primul draft. Ăla urât, care va fi ciopârțit și judecat de criticul interior, dar care e necesar în procesul de scris.
Formatul e simplu (și surprinzător pentru mulți): ne întâlnim online o dată pe lună, creăm un cadru teoretic minim, dăm o temă de scris – deși participanții pot lucra și la o idee proprie – și scriem împreună timp de o oră. Împărtășim impresii și sfaturi, iar cei care doresc pot trimite textele grupului și cere feedback.
Ne apropiem deja de un an de Draft și mă bucur să s-a creat o comunitate de oameni care se știu între ei, se încurajează și ne spun, „nu ne întâlnim și noi mai des?” Planul este să ne vedem și live, să aducem invitați speciali și să le dăm cât mai multora curajul să scrie.
Ca de la freelancer la freelancer, caut „secrete” sau măcar încurajări care să mă mai împingă de la spate măcar o zi. Cum e pentru tine această instabilitate a muncii pe cont propriu în domeniul cultural? Ori ai reușit să găsești un echilibru între proiecte și timp liber, câștiguri și cheltuieli, satisfacții de cursă lungă și idei noi?
În afară de podcast și proiectele conexe, aș zice că activez mai degrabă în zona de advertising și marketing. Scriu texte de promovare pentru clienți din toată lumea, în special pentru business-uri B2B din domeniul tehnologic.
Am devenit freelancer după ce stabilitatea de la job m-a destabilizat total. Pare deja un clișeu, dar am trecut și eu printr-un burnout care mi-a dat un șut în pix și m-a convins să fac ce-mi doream de mult: s-o iau pe cont propriu. Aveam side gigs și o listă de proiecte la care visam să ajung și nu reușeam nicicum după program (mai ales după ce am devenit mamă).
Așa că a avea un job nu mi se pare neapărat cel mai stabil lucru. Ca freelancer, jonglez cu un altfel de instabilitate, dar mental sunt mai bine. Încă nu stau excelent pe partea de pauze și timp liber, dar sunt în plină dezvoltare a business-ului, așa că îmi asum un program mai încărcat.
Sabina Varga spune că, atunci când se simte demotivată, cum inevitabil se-ntâmplă în orice domeniu, își aduce aminte de sentimentul pe care-l avea la jobul clasic atunci când intra în a treia ședință a zilei și simțea că sufletul îi murea puțin câte puțin. Acum, îl simte cum crește.
Discuția cu Sabina Varga face parte din Interviuri la FILIT, o serie realizată de Anca Zaharia și Ramona Boldizsar alături de invitați la ediția din 2023 a FILIT Iași.
