Interviu | Vlad Asaoanu: „TikTok e principalul motor al cerșetoriei online”

Cerșetoria mascată în divertisment este o rețetă de succes pentru TikTok. Platforma – care a devenit rapid un fenomen global și care atrage sute de milioane de utilizatori din întreaga lume – găzduiește nu doar creatori de conținut care oferă diverstisment, ci și creativi care aplică diferite strategii pentru a obține bani de la urmăritori. În România, cerșetorii digitali au descoperit rețeta succesului garantat prin exploatarea emoțiilor celor care îi urmăresc sau supunându-se la suferințe fizice violente. Câștigurile nu pot fi cuantificate exact, spun cei care studiază fenomenul, însă sumele donate pornesc de la câteva zeci de lei pe zi și ajung la câteva mii de lei pe lună.

Șef de promoție al Facultății de Sociologie și comunicare din cadrul Universității Transilvania din Brașov, specializat în media digitală, Vlad Asaoanu a studiat pentru lucrarea sa de licență, coordonată de conf. univ. dr. Arabela Briciu, fenomenul care a devenit o problemă socială. Tânărul spune că sunt necesare schimbări legislative pentru protejarea utilizatorilor, dar TikTok nu are niciun interes să ia măsuri, pentru că jumătate din suma donată unui cerșetor digital merge în conturile companiei care deține platforma „de divertisment”.

Vlad Asaoanu ne dezvăluie care este secretul obținerii veniturilor din cerșetoria digitală, ce implicații presupune activitatea, care sunt efectele asupra utilizatorilor și ce a învățat din cercetarea pe care a realizat-o.


Cum crezi că au reușit cerșetorii să găsească „rețeta succesului financiar”?

Cred că ideea a venit din afară, iar specialiștii consideră că pandemia a avut și ea contribuția ei, urmată de trendul „NPC”, internet de mare viteză la prețuri accesibile, TikTok și cam atât a trebuit ca oamenii să vadă oportunitatea și să transforme cerșitul în job full time. Cred că secretul, de care și-au dat și ei seama, e să fie constanți, să producă emoție – empatie-tristețe sau amuzament) – și să nu răspundă la niciun fel de critici. Am observat că majoritatea încearcă să fie live zilnic, la aceleași ore, fac cam aceleași lucruri.

Ce tipuri de cerșetori ai identificat pe TikTok și cum se manifestă fenomenul?

Am identificat majoritatea tipurilor de cerșetorie „clasică”, așa cum sunt ele clasificate în literatura de specialitate: vârstnici, persoane cu dizabilități, persoane însoțite de persoane cu dizabilități care cerșeau făcând apel la condiție; persoane însoțite de copii, care cerșeau stârnind emoție folosindu-se de minor; auto-umilirea, probabil una din cele mai „periculoase” forme de cerșetorie pentru că provocările și alte activități de tipul acesta pot pune integritatea fizică în pericol și cred că enumerarea poate continua… Cum funcționează? Cred că sunt două metode, bineînțeles doar din puțina documentare pe care am reușit eu să o fac: apelul la emoție sau furnizarea de divertisment. Apelul la emoție e simplu, se găsește un motiv pentru care se cerșește, se pregătește un text și ore întregi se repetă textul și se amintește care este motivul pentru care se cerșește – incapacitatea de muncă, copii, dizabilitate, boală, vârstă înaintată și orice alt motiv mai puțin previzibil.

Mai periculoasă, din ce cred eu, este cerșetoria mascată în divertisment. Și în cazul acesta procedeul e simplu, se stabilește o serie de activități, cadourile necesare pentru fiecare activitate și se pornește la „muncă”. Utilizatorii trimit cadouri și persoana care le primește face tot felul de lucruri: provocări (de tipul: la atingerea obiectivului mă arunc în mocirlă) sau (și ăsta e caz pe care l-am văzut) chiar și violență fizică – e vorba despre un bărbat, probabil trecut de 60 de ani, care se lovea cu o curea pe spate, pentru fiecare cadou primit, în funcție de valoarea lui.

Ce strategii sunt utilizate pentru a atrage donații și susținători online?

Este foarte comun să dea share transmisiunii live la fiecare 5-10 minute tuturor abonaților și încurajează constant vizitatorii să dea mai departe share. Am fost abonat la câteva conturi și e obositor să primești zeci de notificări zilnic, dar cred că funcționează, de cele mai multe ori după 2-3 „runde de share” numărul de urmăritori ai transmisiunii live crește considerabil.

Ce sume se câștigă în acest mod, în medie, pe săptămână sau lună?

Este una din întrebările pe care toată lumea le pune, TikTok nu are vreo informație oficială despre cifre sau detalii care ne-ar putea ajuta să aflăm, așadar o să fac următoarele afirmații bazându-mă strict pe transmisiunile pe care le-am urmărit personal, ale conturilor pe care le cunosc. Cifrele cred că diferă foarte mult și sunt influențate de numărul de urmăritori, de cât de unită este comunitatea în jurul persoanei care cerșește și orele la care alege să facă live-uri. La prânz se câștigă mult mai puțin decât după ora 20:00, de exemplu).

Am observat, analizând secvențe de 15 minute din live-urile a cinci conturi diferite, în repetate rânduri, că am putea vorbi de o sumă minimă de 40 de lei pe oră obținută din donații. Probabil sunt și sume mai mici, dar din cazurile pe care le-am analizat eu, toți au reușit să atingă 40 de lei pe oră, unii ajungând în anumite ore, nu constant, și la câteva sute de lei, dar îmi imaginez că donațiile mari sunt evenimente rare dacă nu ești „artist”.

Așadar, dacă vrem să stabilim cât câștigă pe săptămână sau pe lună, e destul de simplu, depinde de câte ore „lucrează”. Presupunând că sunt 40 de ore pe săptămână, ar putea câștiga 1.600 de lei. Din această sumă câștigată, aproximativ 40% este taxa pe care platforma o percepe în tot acest proces. Putem pleca de la premisa că nu am urmărit conturile în toate intervalele orare în toate zilele săptămânii, în toate perioadele anului, deci ar putea fi o cifră, după părerea unora, exagerată. Raportându-mă la cele cinci conturi analizate de mine, cred că depășesc 1.000 de lei pe săptămână, cu puțină dedicare, constant. În realitate, cifrele sunt mult mai mari, dar cred că opinia publică nu e pregătită pentru discuția asta.

Care sunt efectele acestui tip de cerșetorie asupra utilizatorilor de TikTok, în special asupra tinerilor?

Nu sunt specialist în psihologie/sociologie, dar am căutat destul răspunsul la întrebarea asta încât să afirm cu tărie că… nu știm, cel puțin încă. Putem face niște presupuneri, din informațiile pe care le-am adunat și din părerea anumitor oameni mult mai avizați decât mine: pe unii utilizatori, mai ales tineri, îi irită cerșetoria digitală și preferă să renunțe la TikTok din cauza fenomenului, dar despre modul în care îi afectează profund, psihologic, în special pe cei expuși la cerșetoria din poziția de cerșetori, nu se prea știe nimic. Îmi doresc să cred că în următorii ani vom afla – și ăsta a fost principalul scop al lucrării mele de licență, să atrag atenția asupra subiectului, căci nu am nici cunoștințele, nici experiența, nici mijloacele să pot cerceta la nivel macro fenomenul, dar cred că pot să atrag atenția și să sper că cei avizați vor prelua ideea și ne vor da răspunsurile.

Ce impact are fenomenul asupra percepției publicului față de cerșetoria pe platformele de social media?

Din ce am aflat în cercetare, majoritatea oamenilor se poziționează împotriva cerșetoriei digitale, susțin că nu donează și nu vor dona, dar totuși există oameni care fac asta și, atât timp cât vor exista, fenomenul va prospera. Majoritatea oamenilor care au răspuns chestionarului pe care l-am aplicat au observat existența fenomenului, de mai multe ori, în special pe TikTok și cred că „cineva” ar trebui să facă „ceva”, cel mai probabil instituțiile statului.

În ce măsură crezi că autoritățile din România sunt conștiente de acest fenomen și cum ar putea interveni?

Cred că autoritățile sunt foarte puțin conștiente. În cazul în care sunt conștiente, nu pare că vor să facă ceva în legătură cu asta, iar personal cred că principalul motiv nu e inconștiența, ci lipsa de soluții. Pe scurt, cred că nu au o soluție și preferă să ignore problema. E greu de intervenit ca autoritate, căci TikTok e de partea utilizatorului. Nu poți angaja câteva mii de oameni să urmărească fenomenul zilnic, deci cred că singura soluție eficientă pe care statul o poate aplica ar fi să discute cu TikTok și să-i impună anumite condiții. Soluția vine tot folosind platforma și probabil ar putea să stabilească cerșitul ca acțiune împotriva standardelor TikTok, iar platforma să suplimenteze considerabil numărul de moderatori care să sancționeze conturile, mergând până la extrem și să impună platformei să renunțe la monetizarea cadourilor, deși oamenii sunt inventivi și vor găsi alte metode.

Ce responsabilități are TikTok în gestionarea cerșetoriei online?

TikTok e principalul motor al fenomenului și nu pare foarte interesat. Din experiența mea cu conținutul din România, moderatorii sunt puțini și cred că dezinteresați. Am făcut zeci de rapoarte pentru conținut ilegal, explicit, nici măcar o singură dată un raport de-al meu nu a produs vreo schimbare asupra vreunui conținut, mă refer la conținut postat, ușor de verificat, nu transmisiuni live. Atitudinea asta mă face să cred că oricum nu le pasă. De ce și-ar dori ei ca oamenii să nu mai doneze, când comisionul lor e practic jumătate din banii donați? Cu fiecare leu care se duce pe cadouri, TikTok face 50 de bani, deci nu cred că vreodată, fără intervenție externă, platforma va înceta să facă ceva ce îi aduce beneficii.

Ce ai învățat personal din această cercetare?

Că sunt mult mai multe persoane care cerșesc pe TikTok decât aș fi crezut, că majoritatea nu sunt interesați de asta și că unii oameni chiar sunt forțați să cerșească în timp ce alții și-au dat seama că e mai ușor să facă asta decât să muncească. Important ar fi și că fenomenul provoacă foarte multe reacții negative, acide, iar persoanele care cerșesc sunt expuse și au nevoie de ajutor.

Ce soluții propui pentru a diminua fenomenul?

Greu de propus o soluție pentru a diminua fenomenul în sine, cred că înainte de a ajunge la măsuri extreme precum interzicerea live-urilor, interzicerea cadourilor, demonetizarea lor etc., statul ar putea investi într-o campanie de conștientizare asupra fenomenului, pentru a convinge oamenii că donând fac fenomenul să prospere și, eventual, să găsească oameni capabili, cu experiența și cunoștințele necesare, să-i pună la masă și să vină cu soluții concrete.

Ai în plan să continui cercetările în acest domeniu sau să explorezi alte fenomene sociale?

Da, cel puțin în cazul în care voi ajunge să fac și studii doctorale, voi investi timp în dezvoltarea unor cercetări mai ample și mai serioase pe subiect, căci consider că ne afectează pe toți și e mai ales datoria generației noastre să cerceteze problemele societății în care trăiește. Mă calcă pe nervi când oamenii spun despre generația mea că este „generația TikTok”. Cum nu voi putea scăpa de etichetă, măcar să fac ceva bun cu ea. Înaintea noastră, alții au vorbit despre Instagram, Facebook și probabil HI5, deci e rândul nostru – și implicit al meu să îmi dau interesul pentru fenomenele cu care sunt contemporan.

Ce mesaj le transmiți cititorilor despre responsabilitatea socială pe platformele digitale?

Fiecare își poate cheltui banii pe ce dorește, oricând dorește. Dar, dacă vrei real să ajuți o persoană despre care consideri că are nevoie, contacteaz-o, vezi dacă povestea e reală, ce probleme are și cum poți ajuta, cerșetoria digitală nu ajută niciuna din părți. Cu siguranță unii oameni sunt în nevoie, dar e plin TikTok-ul și de oameni capabili de muncă, mult prea comozi. Oricât de milă ni s-ar face de un copil, de exemplu, să nu trimitem bani. Nu pentru că nu ar merita, ci pentru că gestul nostru de a recompensa cerșetorul care se folosește de copii sau persoane cu dizabilități nu face altceva decât să condamne respectivul copil la încă o zi de cerșit. Vrei să faci bine? Află povești, află cum poți ajuta, donează la ONG-uri, sprijină fizic sau financiar campanii în care crezi și lasă TikTok-ul pentru divertisment, facerea de bine nu e pe TikTok.

mm
Liviu Ardelean
Și-a început activitatea în mass-media în anul 2007, făcându-și auzită vocea la mai multe posturi locale de radio din Transilvania. În 2020, a făcut tranziția către domeniul comunicării strategice și a devenit consilier de imagine. Pe lângă activitatea în PR, contribuie cu articole și analize la publicații precum Revista Golan și Educație Privată.

Ultimele articole

Related articles

Leave a reply

Introdu comentariul tău
Introdu numele aici