Luna aceasta începe la București Romanian Design Week, ce se desfășoară între 24 mai și 2 iunie în clădirea fostului restaurant CINA, lângă Ateneul Român. Vorbim despre un festival multidisciplinar dedicat industriilor creative, iar ediția din acest an invită publicul să exploreze orașul și să descopere potențialul acestuia, investigând în același timp metodele prin care creativitatea și inovația pot modela spațiile urbane ale viitorului, sub tema Unlock the city.
RDW Exhibition, unul dintre formatele festivalului, propune peste 200 de proiecte din 6 categorii diferite: arhitectură, design interior, design vestimentar, design grafic, design de produs și ilustrație. Acestea au fost alese de un board format din șase echipe de curatori locali și internaționali.
Biletele pot fi achiziționate de aici. Elevii, studenții și pensionarii au acces gratuit, iar deținătorii de card UniCredit de la Mastercard beneficiază de un discount de 50% la achiziția biletelor.
În lumina acestui eveniment de amploare, am discutat cu Omid Ghannadi, de la I.O.G. Arhitectura, despre provocările ediției, dar și despre cele ale muncii în arhitectură, precum și despre modurile în care social media ne-a modelat casele în ultimii ani, fie că ne-am dat seama sau nu.
Care sunt gândurile cu care se alătură I.O.G. Arhitectura la ediția din 2024 a Romanian Design Week?
Good vibes only! Suntem entuziasmați și mândri să fim prezenți la RDW, este un moment de bucurie profesională să faci parte din această expoziție majoră, să știi că ești o piesă din evoluția designului și arhitecturii locale.
Ce înseamnă Unlock the city pentru tine?
“Unlock the city” e un îndemn la a trăi orașul, o revendicare a spațiului public pierdut, mai ales de către bucureșteni. Cu toții trebuie să lucrăm pentru un oraș care să ne aducă bucurie și ne revine nouă, profesioniștilor, responsabilitatea de a-l cunoaște, cu bune și cu rele, pentru a putea susține activ integrarea orașului în viețile oamenilor. Un oraș este mai mult decât șosele care leagă activități, este un organism complex cu sisteme de vecinătate ce funcționează pentru unele micro-comunități, prin parcul din cartier, cafeneaua de la colț, brutăria, cofetăria etc. Există spații publice ce definesc o bucățică de oraș și, cunoscându-le, putem recuceri încă un pic dintr-o viață urbană bogată.
Dintre toate proiectele voastre de până acum, știind că e oarecum nedrept să vă cer să-mi numiți unul preferat, te rog să-mi spui unul care ți se pare reprezentativ pentru stilul vostru de lucru și pentru felul în care, raportându-vă la arhitectură, reușiți să o integrați în ceea ce putem numi larg „trenduri”, însă ancorând-o puternic în autenticitate și personal.
Este tare greu pentru mine să aleg un proiect reprezentativ, manifestul se schimbă mereu, valorile pe care le vrem ilustrate în ceea ce facem evoluează, diferă de la context la context. Rămân cu mine proiectele care aduc fericire beneficiarilor lor, păstrând în același timp forța unei idei generatoare. A fost o surpriză minunată pentru mine succesul designului de la cafeneaua Mugshot, acolo ne-am imaginat o atmosferă care să coaguleze oamenii din vecinătate și nu numai, dar pariul era riscant. Mugshot are atmosfera cartierului așa cum am simțit-o noi, tradusă tot de noi în design. Am avut emoții mari, oare energia cartierului este chiar așa cum o simțim noi? Oare o decodificăm cum trebuie? Este aproape un proiect fără proiect, în timpul execuției făceam doi pași înainte, unul înapoi, dar până la urmă s-a închegat și cartierul l-a asimilat ca fiind al lui, ceea ce ne-a adus o imensă bucurie.
Pentru un observator obișnuit, de fapt, putem vorbi despre „trend” și în arhitectură? Dacă da, care ar fi câteva direcții pentru anul în curs?
Mereu sunt tendințe în arhitectură, probabil întinse pe o perioadă mai îndelungată având în vedere durata execuției lor. Fiind o formă de artă legată puternic de context, tot ceea ce este de actualitate o influențează: mediul economic, starea democrației, schimbările climatice, valorile societății, social media, pandemia, AI etc. Spre exemplu, observ o tendință de recucerire a orașului, o părăsire a sutelor de metri pătrați situați la periferie pentru câțiva zeci situați central. Această tendință se traduce la nivelul orașului printr-o locuire colectivă diferită, mai calitativă și mai densă, dar și prin restaurarea locuințelor construite înainte de cel de-al Doilea Război Mondial. Numai la noi în birou sunt în derulare trei astfel de proiecte de restaurare pentru trei locuințe unifamiliale antebelice, situate în zone protejate. În câțiva ani, această tendință va schimba cu totul imaginea centrului marilor orașe. Imaginați-vă cum va arăta centrul Bucureștiului când toate clădirile istorice vor fi reabilitate și folosite.
M-a fascinat întotdeauna ideea de compromis între ce vrea clientul, despre care se spune că ar avea mereu dreptate, și ce direcții poate da un specialist, cu riscul de a contrazice sau a dărâma vreun vis. Cum este în domeniul vostru? Și cum e pentru I.O.G. în special, cât contează viziunea voastră în propriii ochi?
Este veșnica suferință a artistului, așa-i? Destinul de a nu-i fi înțeleasă și iubită arta. Așa pățim și noi, arhitecți și designeri, nu întotdeauna oamenii înțeleg ce le propunem, nu întotdeauna le plac propunerile noastre și de fiecare dată când se întâmplă este o surpriză care te întristează. În schimb, timpul te obișnuiește, descoperi mecanisme pentru a salva esența ideii tale prin mijloace acceptate de beneficiar și, uneori reușești, alteori eșuezi. Dar câteodată există o potriveală între viziunea ta și cea a beneficiarului, iar acestea sunt proiectele pe care le vedeți la expoziții, la RDW, promovate pe site-uri și social media. Proiectele care îți smulg prea multe compromisuri ajung să nu mai fie ale tale, ca niște frați vitregi pe care îi îndrăgești, dar suferi mereu că nu i-ai putut ajuta să își atingă potențialul.
Oarecum pe aceeași direcție, mă interesează perspectiva ta privind influența pe care o poate avea social media asupra… fiecărui domeniu, la urma urmei. Cum ne ajută TikTok-ul, de exemplu, să ne imaginăm locuințele, realist ori ba, și cum vă încurcă pe voi, dacă se întâmplă asta?
Cred că social media, împreună cu internetul, au avut pentru designul local un impact mai degrabă pozitiv decât negativ. Cultura vizuală este ceva ce se formează cu greu, fie te naști și evoluezi expus la o cultură a frumosului, nu contează dacă această cultură vine din partea societății, a familiei sau ești autodidact; fie lipsa expunerii va genera lipsa bunului gust, dar și lipsa ideii că poți trăi înconjurat de frumos. Social media ne-au făcut pe toți musafiri și gazde, deopotrivă. Spre exemplu, postând o poză inocentă cu pisica ta, expui contextul casei tale. În acest fel, social media te face gazdă pentru toți musafirii care îți privesc poza, îi inviți pe toți să îți privească spațiul privat. În acest fel, am devenit mai conștienți de felul în care locuim și de modul în care musafirii noștri ne percep locuința. Internetul ajută și cu idei despre cum ar trebui să arate o casă frumoasă și așa crește calitatea locuirii și a pretențiilor oamenilor. Cât despre spațiile publice, nu cred că mai poate exista vreun local de succes fără componenta designului de calitate.
Mă refer, de exemplu, la situațiile în care este posibil ca nu tot ce arată bine online să fie și practic și potrivit în alte condiții. Aveți parte și de astfel de provocări, de „negocieri” pe care le faceți cu clienții voștri?
Desigur, sunt multe situații, spre exemplu, când beneficiarul are salvate pe Pinterest multe idei contradictorii, dar până la urmă din acest motiv apelează la noi, să îl ajutăm să discearnă între ce are nevoie și ce nu, ce își dorește și ce nu, ce se poate realiza și ce nu, mereu în direcția preferințelor sale estetice. Și dacă beneficiarul are încredere în noi, la finalul procesului va avea spațiul potrivit pentru nevoile și dorințele sale. Mereu îmi place să le spun clienților că există posibilitatea de-a lungul colaborării noastre să nu înțeleagă pe deplin anumite gesturi, decizii, dar merită să aibă încredere în noi pentru a avea la final o surpriză plăcută.
Putem vorbi despre existența vreunei educații estetice la noi în țară, dacă nu ne concentrăm specific pe școlile de profil? Cum crezi că putem să ne educăm astfel încât să ieșim din mindsetul care probabil încă se ține tare de comunism, deși cu oarecare scânteieri occidentale sau de altă inspirație?
Răspunsul este simplu, dar și greu de îndurat, cu răbdare și perseverență. Evoluția în educația estetică a oamenilor din mediul urban local este uriașă, dacă ne uităm în urmă cu 10-15 ani. Cred că aderarea României la Uniunea Europeană, accesul la călătorii, educația din occident, schimbul cultural de orice fel, facilitățile comerțului intracomunitar, toate au adus un imens salt în cultura noastră estetică și la accesul produselor de design. Astăzi, mulți dintre noi știm cum trebuie să arate un oraș frumos și curat, cum trebuie să arate o casă frumoasă, un muzeu etc. Până recent accesul la aceste informații vizuale era rezervat strict celor privilegiați. Mai este de lucru, desigur, dar suntem optimiști că următorii 10-15 ani vor aduce tot educație în spirit occidental civilizat și se va vedea în arhitectura și designul local. Aș mai adăuga și că interesul oamenilor pentru frumos este în creștere, numai la cursurile noastre de design interior de la Inside Academy ne întâlnim la fiecare ediție cu zeci de oameni care, deși nu sunt din domeniu, sunt interesați să se dezvolte în această direcție.
Romanian Design Week, evenimentul cu ocazia căruia purtăm această discuție, are loc în perioada 24 mai – 2 iunie. Cu cine din echipa I.O.G. Arhitectura se pot vedea acolo participanții și cu ce proiecte îi așteptați voi?
Toată echipa va fi prezentă. Anul acesta avem prezente două proiecte dragi nouă: Beautik Băneasa și Diploma Show 2023. Cei de la parfumeriile Beautik ne sunt clienți încă de la începutul nostru profesional, pentru fiecare magazin realizat încercăm să venim cu ceva nou și fresh, iar pentru acest spațiu am vrut să aducem ceva din dinamismul și eleganța comerțului stradal într-un magazin aflat într-un centru comercial.
Diploma Show 2023 este un proiect cu mare însemnătate pentru noi, ne-a onorat să facem designul acestui eveniment-fenomen. Miza proiectului a fost curtea centrală, percepută de noi ca o piațetă. Am imaginat această curte sub forma unui foayer exterior, un spațiu de unde pleci și unde te întorci mereu pentru a reflecta, a discuta, a asimila expoziția. Este un spațiu de trecere, dar și de relaxare, de reflecție, dar și de discuții. Din acest foayer exterior pornește un fir roșu, firul narativ al expoziției, care conduce și unește toate cele 10 spații expoziționale de curte. Suntem foarte entuziasmați să fim prezenți cu acest proiect, a fost o provocare și o imensă bucurie să luăm parte la designul acestui eveniment.
Fotografii din arhiva I.O.G. Arhitectura
