Interviu | Mihai Ionescu: „O galerie fizică non-stop contrabalansează tendința digitalizării și modul în care oamenii consumă arta în zilele noastre”

Tablouri de Vis by Mihai Ionescu este o galerie de artă unică, abia inaugurată, amplasată în incinta Bistro 44 (Colței 44, Hotel Liad). Această galerie redefinește modul în care percepem arta, oferind acces 24/7 la un univers creativ unde tehnologia, misticul și natura se întâlnesc în armonie. Tema centrală a galeriei, bionantismul, propune o fuziune captivantă între inovațiile tehnologice și elementele bio-organice, dar nu se oprește aici deoarece vizitatorii pot explora lucrări dintr-o varietate de genuri.

Într-o lume în care timpul pare mereu insuficient, această galerie non-stop este mai mult decât un spațiu de expunere – este un loc unde pasiunea pentru artă devine accesibilă oricând, mai ales dacă ești în căutarea unui cadou în ultimul moment. Mai multe despre inspirația și viziunea din spatele acestui proiect am aflat de la fondatorul galeriei, Mihai Ionescu.


Cum a luat naștere ideea unei galerii de artă non-stop și ce a inspirat acest concept inovator?

Ideea a venit din dorința de a aduce ceva unic în artă. Am observat că programul limitat al galeriilor este un obstacol pentru cei care nu vor sau nu pot să viziteze în orele normale astfel de așezăminte. Totodată, în toți acești ani de când ne desfășurăm activitatea în online am primit nenumărate apeluri, mesaje și telefoane de la oameni aflați în căutarea unui cadou pe ultima sută de metri, adică la ore târzii din noapte sau weekend-uri – toate galeriile fiind închise și neputând astfel satisface această cerere. De asemenea, turiștii sunt un alt motiv pentru care am deschis această galerie, locația ei fiind în cadrul unui hotel din centrul capitalei. 

Nu în ultimul rând, consider că accesul la artă nu trebuie limitat la câteva ore. Am vrut un spațiu deschis non-stop, un spațiu unde oamenii să se poată, la orice oră, bucura de frumusețea artei. Fie că vor un cadou sau să se relaxeze într-o atmosferă plăcută, galeria le stă la dispoziție împreună cu cafeneaua, de asemenea deschisă permanent și integrată conceptului. Toate acestea fac ca Bucureștiul să lumineze pe harta culturală a lumii, punând încă o dată în valoare inițiativele românești. Aceasta este prima galerie de artă din lume deschisă non-stop și este în Bucureștiul nostru.

Care este viziunea pe termen lung pentru Tablouri de Vis by Mihai Ionescu? Vedeți acest model replicat și în alte orașe din România sau internațional?

Sperăm ca restul lumii să vadă potențialul acestei idei, să inspirăm o nouă perspectivă asupra modului în care oamenii interacționează cu arta, fără bariere de timp și într-un mediu accesibil și prietenos. Pe termen lung, vedem galeria ca un spațiu care susține artiștii emergenți, dar și pe cei consacrați, un loc unde creativitatea se întâlnește cu inovația. Ne dorim să organizăm evenimente, expoziții tematice și chiar colaborări internaționale, pentru a atrage un public cât mai divers. Trebuie să menționăm aici și rolul educativ pe care dorim să-l aibă galeria – colaborăm cu profesori din diferite cicluri școlare pentru a organiza vizite la galerie și a prezenta copiilor diferite momente din istoria picturii contemporane și nu numai, precum și alte informații importante.

De ce considerați că o galerie de artă cu program non-stop este necesară în peisajul cultural actual al Bucureștiului?

Consider că o asemenea galerie cu program 24/7 crește semnificativ valoarea peisajului cultural din București. Localnici sau turiști – beneficiază în egală măsură de accesibilitate maximă în a explora arta, indiferent de programul zilnic pe care îl au. Într-un oraș agitat, această flexibilitate este un avantaj ce nu poate trece neobservat. În același timp, angajamentul nostru față de artă este nelimitat, fiind practic și o invitație constantă la ce este frumos, la reflecție, la inspirație.

De asemenea, în peisajul cultural actual, o galerie fizică non-stop contrabalansează tendința digitalizării și modul în care oamenii consumă arta în zilele noastre, oferind obiecte tangibile și directe. Astfel, o galerie ca aceasta nu este doar un spațiu, ci și un simbol al accesibilității către noi forme de interacțiune culturală și al încurajării unei legături mai puternice între artă și comunitate.

Cum credeți că va influența această inițiativă accesibilitatea la arta contemporană pentru publicul larg?

Această inițiativă, așa cum am spus, va elimina barierele tradiționale legate de program și spațiu, va contribui mai bine la democratizarea artei și va putea chiar să elimine prejudecăți precum că arta este un atribut elitist. 

Ce ne puteți spune despre curentul Bionantism și despre cum această galerie promovează curentele artistice emergente?

Bionantismul, ca mișcare artistică îmbrățișată de mai mulți artiști entuziaști, îmbină într-un mod balansat și unic elementele tehnice, bio și mitice, făcându-se diferit prin abordare de curentele asemănătoare și deja cunoscute de genul fantasy, steampunk sau futurism. 

Cum intenționați să asigurați sustenabilitatea unei galerii deschise non-stop, atât din punct de vedere financiar, cât și operațional?

Profitul galeriei, care și așa funcționează cu cele mai mici adaosuri din piață, este tot redirecționat către mentenanța galeriei. De asemenea, veniturile din evenimentele corporate sau private organizate aici, veniturile cafenelei integrate galeriei și care este de asemenea deschisă permanent, sistemul de automatizare al proceselor (utilizarea tehnologiei moderne gen Wi-Fi cortină, raze pentru sistemele antifurt, senzorii de mișcare pentru iluminat etc.) – toate acestea contribuie la o bună gestionare a funcționării locației. 

Care sunt cele mai mari provocări pe care le anticipați în gestionarea unei galerii cu acest format inovator?

Cele mai mari provocări sunt cu siguranță atragerea unui număr cât mai mare de vizitatori în afara orelor normale de vizitare a unei galerii, păstrarea unei experiențe la standarde înalte pentru vizitatori în orice moment al zilei, precum și diferențierea de alte spații culturale.

Care este opinia dvs. despre statutul actual al pieței de artă din România și ce probleme sperați să abordați prin această inițiativă?

Piața de artă din țara noastră este într-o continuă evoluție, observând o înclinație către arta contemporană, însă educația artistică precară a populației, accesibilitatea limitată și lipsa de vizibilitate a tinerelor talente fac din toate acestea adevărate provocări. Încercăm prin abordarea noastră să venim în întâmpinarea acestor probleme deloc lipsite de importanță și să ajutăm la dezvoltarea unui ecosistem cultural sustenabil, transformând galeria într-un spațiu de referință pentru iubitorii de artă din România și nu numai.

Cum intenționați să atrageți colecționari, artiști și public către un astfel de spațiu care funcționează într-un regim atât de special?

Pentru colecționari vom aborda promovarea exclusivității, diversitatea colecției și servicii personalizate. Pentru artiști am pregătit o platformă de expunere constantă, multe evenimente de promovare, sprijin pentru artiștii emergenți. Nu în ultimul rând, pentru public oferim experiențe memorabile, accesibilitate extinsă, conținut divers și evenimente tematice.

Cum sperați să redefinească această galerie relația publicului cu arta și să contribuie la educarea culturală a societății? 

Ceea ce urmărim este democratizarea accesului la artă, educația culturală prin experiență, transformarea artei într-o parte din viața cotidiană, conectarea artiștilor cu comunitatea și contribuția la dezvoltarea culturală a societății. În concluzie, galeria Tablouri de Vis by Mihai Ionescu este nu numai un spațiu pentru expunere, ci și un catalizator pentru educație culturală, inspirație și conexiune, pentru că așa cum am susținut întotdeauna, cultura reprezintă moneda de schimb cea mai importantă a unei civilizații. 


Fotografii de arhiva personală a lui Mihai Ionescu.

mm
Carla Francesca Schoppel
Carla Schoppel este absolventă de filosofie, dar în continuă sondare a artei vizuale. Când nu citește despre Grecia Antică, decupează și lipește pentru a crea colaje analog, prin care își ilustrează propriile poezii. Sau trage cu Nadir, arcul ei tradițional mongolez.

Ultimele articole

Related articles

Leave a reply

Introdu comentariul tău
Introdu numele aici