Interviu | Ligia-Verkin Keșișian: „Balkanik Festival a crescut organic, trecând de la un eveniment de nișă la o platformă recunoscută internațional”

Fotografie de Victor Arsene

Balkanik Festival – Home of World Music, recunoscut pentru atmosfera sa unică și spiritul de melting pot cultural, revine la Grădina Uranus în perioada 6-8 septembrie 2024. Evenimentul continuă să fie un punct de întâlnire pentru comunitățile din București și pentru turiștii care vizitează capitala României special pentru acest festival. Cea de-a XI-a ediție a Balkanik Festival conturează un veritabil muzeu viu în aer liber în care, vreme de trei zile și trei nopți, grădina istorică din centrul Bucureștiului găzduiește concerte live, târg artizanal, demonstrații meșteșugărești, dezbateri, DJ seturi, jam sessions, expoziții, video mapping pe turnul de apă, ateliere și activități pentru copii, tineri și adulți.

Am stat de vorbă cu inima festivalului, Ligia-Verkin Keșișian, despre ce înseamnă evenimentele atât pentru comunitate, cât și pentru organizatori, și ce să nu ratăm anul acesta, indiferent că suntem deja cuceriți de festival sau neștiutori într-ale multiculturalismului.


Fotografie de Victor Arsene

Ce vine în minte unui organizator când spune „Balkanik Festival”? Și ce speră acesta să gândească un spectator despre festival?

Am lansat anul trecut, cu prilejul aniversării de zece ani a festivalului, Manifestul Balkanik, care e foarte grăitor și definește ceea ce este festivalul, dincolo de muzică, euforie și dans:

„De 10 ani vedem multiculturalism. Adică oameni care știu versurile, chiar dacă nu știu limba. De 10 ani vedem egalitate. Pentru că noi n-avem zonă VIP. De 10 ani vedem curaj. Pentru că oamenii nu au nevoie de modă ca să fie ei înșiși. De 10 ani vedem comunitate. Nu toată lumea se știe, dar se recunoaște. De 10 ani vedem incluziune. Suntem festivalul la care toate tipurile de familii se simt ca acasă. De 10 ani vedem binele în public. De 10 ani suntem o comunitate și facem petreceri de ținut minte. De 10 ani trăim bucuria diversității. Bucuria ne definește. Balkanik Festival.”

Balkanik este o fuziune vibrantă de culturi, o ocazie de a înțelege diversitatea culturală prin intermediul artelor, o sărbătoare a omului și a tradițiilor, a spiritului arhaic ce definește viețuitorii acestei regiuni, o reuniune a oamenilor care iubesc muzica, arta și libertatea, a oamenilor care aleg să se înțeleagă unii pe alții și nu se judecă. Pentru mine, festivalul este mai mult decât un eveniment; este un spațiu unde granițele devin invizibile și oamenii se conectează la nivel uman profund, Grădina Uranus devine un spațiu magic, unde totul devine posibil – aud mereu povești ale participanților care s-au îndrăgostit la Balkanik, au avut revelații, și-au făcut prieteni, mici întâmplări miraculoase. Vin oameni din întreaga lume pentru eveniment și, mai important, revin cu mai mulți prieteni de la ediție la ediție, ceea ce nu face decât să confirme că Balkanik e necesar și memorabil, sper ca tot mai mulți bucureșteni să se alăture și să se imerseze în spiritul acestui festival care este și va rămâne, până la urmă, despre oameni și energia care se construiește în acest spațiu aproape mistic. Inimi pline de bucurie le doresc tuturor oamenilor Balkanik! 

Cum evaluați dezvoltarea festivalului, cum s-a metamorfozat acesta în cei peste zece ani de existență?

De-a lungul celor zece ani, Balkanik Festival a crescut organic, trecând de la un eveniment de nișă la o platformă recunoscută internațional pentru line-up-ul bine curatoriat, pentru celebrarea culturii regionale printr-o sumedenie de arte și prin faptul că artiștii străini recomandă festivalul peste tot pe unde îi poartă pașii și muzica. Am evoluat odată cu publicul nostru, am experimentat și am adus mereu ceva nou la fiecare ediție. A fost o călătorie plină de învățăminte, de la provocările logistice inițiale până la construirea unei comunități dedicate care așteaptă cu nerăbdare fiecare ediție. Transformarea noastră este, în esență, o reflexie a dorinței de a crea un festival care nu doar să distreze, ci să și inspire.

E important de menționat faptul că încă de la prima ediție a festivalului, în 2011, ne-am concentrat pe componenta socială, conștienți de faptul că prejudecățile față de minorități erau încă răspândite, chiar și printre tineri. Am dorit să fim parte din schimbarea acestei mentalități și am dorit să transformăm și direcția evenimentelor din București și din țară. Înainte de acel moment, artiști de renume internațional, precum Taraf de Haidouks sau Fanfare Ciocârlia, aveau turnee de succes în marile orașe ale lumii, de la New York la Tokyo, unde erau teribil de apreciați de public, dar rar aveau ocazia să performeze în România.

Prin Balkanik Festival, ne-am propus să creăm o platformă pentru muzicienii valoroși și, în același timp, să încurajăm redescoperirea și asumarea moștenirii culturale extraordinare și diverse a țării și regiunii noastre. Festivalul a început ca un manifest, dorindu-ne să schimbăm percepția asupra cuvântului „Balkanik”, adesea utilizat cu conotații negative. E limpede că între timp, scena culturală locală a evoluat semnificativ, cu numeroase evenimente dedicate diversității culturale care au apărut și continuă să apară, promovând o mai bună înțelegere și acceptare a diferitelor culturi. Cred cu tărie că arta este cea mai bună modalitate de a aprofunda cunoașterea unei culturi, ceea ce reprezintă calea către acceptare și găsirea bucuriei în faptul că suntem atât de diverși.

Existau speranțe pe termen atât de lung în urmă cu o decadă, la prima ediție?

La prima ediție, speranțele noastre erau mai degrabă modeste, axate pe a oferi publicului o experiență autentică și memorabilă și artiștilor, o scenă pentru muzica tradițională. E un festival care a apărut din pasiune și al cărui motor principal a rămas pasiunea, alimentat de la ediție la ediție de energia creată pe parcursul celor trei zile. Nu ne gândeam neapărat la longevitate, ci mai degrabă la conturarea unui eveniment de calitate care să facă o diferență reală în peisajul fizic și mental. Însă am simțit încă de la început că acest festival are un potențial imens de a crește și de a deveni o tradiție, de a motiva și de a inspira. Privind în urmă, îmi dau seama că am avut un vis împărtășit, iar comunitatea care s-a format în jurul Balkanik Festival l-a transformat într-o realitate magică.

Fotografie de Andreea Retinschi

Cumva inevitabilă următoarea întrebare: care sunt planurile și speranțele legate de următorul deceniu pentru Balkanik Fest?

Festivalul a devenit în timp unul dintre cele mai apreciate evenimente de world music din Europa și adesea suntem întrebați dacă nu luăm în considerare ideea de a-l organiza într-un spațiu mai mare, însă parte din farmecul său e tocmai senzația de intimitate care se creează între participanți, care adesea se pierde în cazul festivalurilor mari. Pentru următorul deceniu, expansiunea pe care ne-o dorim ține mai curând de posibilitatea de a aduce la București artiști din mai multe zări, de a crea punți de dialog și schimb cultural între artiștii de la noi și artiștii străini pasionați de sunetele regiunii noastre, proiecte muzicale noi pe care să le creăm pentru festival. Sperăm ca Balkanik să devină tot mai mult o destinație de referință în Europa și în lume pentru iubitorii de muzică, artă și cultură, un spațiu al descoperirilor și al poveștilor memorabile. 

Ce ne poți spune de activitățile pe care le poate experimenta publicul, pe lângă concertele de la scenă, la ediția a XI-a?

Pe lângă concerte, la ediția a XI-a, publicul se poate bucura de activități variate, care merg dincolo de muzică. La această ediție a Balkanik Festival, Grădina Uranus devine un loc al descoperirilor, unde tradiția și inovația se întâlnesc într-un peisaj armonios. Publicul poate experimenta o varietate de activități care îmbină vechiul și noul, oferind o experiență cu adevărat unică.

Meșteșugarii prezenți la festival vor realiza demonstrații și ateliere de olărit, creare de bijuterii, și alte arte tradiționale, iar vizitatorii vor putea achiziționa produse artizanale autentice, inspirate din bogata cultură locală. Turnul de apă va prinde viață printr-un spectacol impresionant de video mapping realizat de artistul Adistu, cu ajutorul videoproiectoarelor oferite de Epson. Animațiile proiectate vor explora teme inspirate din natură, floră și elemente cerești, oferind o dimensiune vizuală captivantă festivalului.

O noutate importantă este continuarea secțiunii de dezbateri, care anul acesta se concentrează pe tema „Ancestralitatea și tradițiile în arta prezentului: RITUALURI X NATURĂ X ARTĂ”. Într-un context marcat de stres socio-economic, schimbări climatice și tulburări politice, aceste dezbateri explorează modul în care tradițiile sunt recontextualizate în arta contemporană, ajutând publicul să se reconecteze cu ritualurile și peisajele naturale.

De asemenea, vizitatorii se pot bucura de expoziții de colaje și ilustrație, activități pentru copii, jonglerii, DJ seturi lângă vechiul castel de apă, gastronomie diversă, cafea la nisip și multe altele. Toate aceste activități conturează un muzeu viu în care publicul se poate imersa vreme de trei zile și trei nopți.

Cât de importantă se dovedește revitalizarea prin artă și cultură a unei părți importante din fostul cartier Uranus din București, cu grădina, strada și vechiul turn de apă?

Revitalizarea cartierului Uranus prin artă și cultură este esențială pentru a reînvia spiritul comunitar și memoria colectivă a acestui loc. Prin Balkanik Festival, încercăm să dăm viață unei zone încărcate de istorie, oferindu-i un nou sens și o nouă energie. Cred că arta și cultura au puterea de a vindeca și de a reconstrui legăturile dintre oameni și locuri, iar această zonă are nevoie tocmai de această infuzie de creativitate și energie pozitivă. Este o modalitate de a onora trecutul, dar și de a îmbrățișa viitorul.

Ce ateliere creative vor avea loc la Balkanik Fest XI? Care sunt acestea și care este procedura de înscriere?

Continuăm și anul acesta seria demonstrațiilor și atelierelor meșteșugărești, de la olărit la făurirea bijuteriilor din metale prețioase, prelucrarea cuprului, pielărit, dar și atelierele de colaje, pornind de la imagini cu vechiul București și cartierul Uranus. Atelierele se întâmplă cu precădere sâmbătă și duminică, de după-amiază până seară și nu sunt necesare înscrieri prealabile. Vom anunța în curând programul complet al festivalului, ce va cuprinde toate activitățile.

Fotografie de Andreea Retinschi

Dar despre activitățile pentru copii? Ce pot face cei mici la Balkanik Fest XI?

Prietenii de la Asociația Zi de Bine pregătesc pentru cei mici o serie de activități distractive, precum jonglerii, baloane uriașe de săpun, pe care cei mici le adoră, iar copiii pot participa și la atelierele Vetrei Meșterilor și Creatorilor de Patrimoniu, învățând meșteșuguri tradiționale.

De asemenea, vor exista discuții educative, pictură pe față și tatuaje cu henna, joacă în grădină, gustări sănătoase și timp de calitate petrecut împreună cu familia, dar și cu prietenii patrupezi, care sunt bineveniți la festival. 

Invitații de la această ediție sunt premiați, cunoscuți, invitați și la alte evenimente de renume din străinătate. Pentru un „începător” într-ale muzicii specifice festivalului, ce recomandați să nu treacă neascultat din line-up la această ediție aniversară?

Pentru cineva nou în lumea muzicii de la Balkanik Festival, aș recomanda să nu rateze trupele care aduc o energie unică și care îmbină tradiționalul cu influențele moderne. Un bun punct de pornire ar fi să exploreze trupele care folosesc instrumente tradiționale într-un context contemporan, creând o punte între trecut și prezent.

De asemenea, aș sugera să nu treacă cu vederea nici trupele emergente, care aduc o prospețime și o inovație unică în peisajul muzical. Muzica Balkanik este despre descoperire și conectare, așa că recomandarea mea este să vină cu mintea deschisă și să se lase purtați de ritmuri și învăluiți de atmosferă. Fanfare Ciocârlia (România) – această formație legendară de suflători, formată din 12 lăutari de origine romă din satul Zece Prăjini, aduce pe scenă o energie incredibilă și un sunet distinctiv de fanfară balcanică. Cu peste 25 de ani de activitate și numeroase premii internaționale, Fanfare Ciocârlia a colaborat cu artiști de renume mondial și a cucerit publicul din toate colțurile lumii. Repertoriul lor vibrant și ritmurile antrenante sunt o experiență de neuitat.

Shantel & Bucovina Club Soundsystem (Germania) – dacă vreți să experimentați o fuziune unică între muzica electronică și tradițiile muzicale est-europene, Shantel este alegerea perfectă. Cu hituri internaționale precum „Disko Partizani” și un stil care transcende granițele geografice și culturale, muzica lui Shantel este o invitație la dans și o sărbătoare a diversității. Baba Zula (Turcia) – această trupă aduce pe scena Balkanik Festival un stil inedit de „Oriental dub” și „psychedelic rock”, combinând instrumente tradiționale cu influențe moderne pentru a crea un „sunet al spațiului din Istanbul”.

Dacă sunteți în căutarea unei călătorii sonore prin timp și spațiu, Baba Zula este o alegere fascinantă. Collectif Medz Bazar (Armenia-Franța) – cu o combinație explozivă de influențe armene, kurde, turce, arabe și persane, această trupă creează o atmosferă vibrantă și plină de energie. Spectacolele lor aduc împreună instrumente tradiționale și ritmuri moderne, oferind o experiență muzicală inedită și captivantă. Dikanda (Polonia) – dacă sunteți interesați de muzica tradițională a Europei de Est, Dikanda este o trupă care explorează diverse influențe balcanice, orientale și rome, oferind o performanță emoționantă și plină de viață. Concertele lor sunt o călătorie prin sunetele folclorice autentice, cu o energie contagioasă și o conexiune profundă cu publicul.

mm
Anca Zaharia
A scris pentru Revista Hyperliteratura, Serial Readers, Zile și Nopți, Cinemap. Mai scrie pentru Dilema veche și Fain de România. A lucrat în crâșme, în publicitate și la radio, a fost librar și manager de librărie, a făcut PR, comunicare și social media, a tradus cărți și face redactare și corectură pentru câteva edituri de la noi. A obosit, s-a odihnit și a scris „Sertarul cu ură”, „Jurnal de librar”, „Suicid” și „Eu n-am trăit războiul”. Încă vie. Co-fondator & redactor-șef la Revista Golan.

Ultimele articole

Related articles

Leave a reply

Introdu comentariul tău
Introdu numele aici