Transylvania Wildlife Rescue este asociația care intervine în cazul incidentelor ce implică animalele sălbatice care au nevoie de ajutor, parte a Organizației pentru Protecția Mediului și Combaterea Braconajului (O.P.M.C.B.). Acest ONG își propune să creeze o legătură între autorități și cetățeni privitoare la reacțiile, sesizările, și intervențiile la evenimente de natură ecologică și de bunăstare animală. Organizația desfășoară și activități informative și educative care să ducă la conștientizarea mai clară și aplicată pe o situație reală a neregulilor de mediu, protejarea animalelor, a unor practici ilegale sau imorale care încalcă conservarea habitatelor naturale.
Am discutat cu Claudiu Olenici, președintele organizației, despre misiunea acesteia și despre situațiile pe care le întâmpină Transylvania Wildlife Rescue în lucrul cu animalele sălbatice, dar și cu autoritățile și cu oamenii care încă nu știu sau nu vor să ajute un animal aflat în nevoie.
Cum a apărut asociația Transylvania Wildlife Rescue?
La începutul anului 2021, ne-am organizat în Cluj-Napoca ca un grup de voluntari iubitori de natură. Nu știam de pe atunci foarte clar care vor activitățile principale ale acestui grup. Înțelegeam însă tot mai bine cum stau lucrurile în realitatea înconjurătoare din comunitatea locală, plus că luam în considerare și problemele inerente geografiei zonei noastre, cum ar fi tăierile ilegale sau braconajul piscicol.
Lucrurile au început să se clarifice în 2022. În februarie ne-am constituit și legal, ca organizație pentru protecția mediului, incluzând combaterea braconajului ca parte din misiune, precum și salvarea și reabilitarea animalelor sălbatice. Avem astfel două ramuri de activitate: organizația non-guvernamentală, direcționată spre protecția mediului și combaterea braconajului, iar în această organizație există asociația care se ocupă cu natura sălbatică. Deci nu voi putea vorbi pe mai departe numai despre asociație, fără să includ și detalii despre organizația care o include.
În ce activități concrete de protejare a naturii sălbatice v-ați implicat până acum?
Identificând principalele probleme ce pot afecta natura sălbatică din zonă, organizația a început să facă verificări și monitorizări. Am ieșit pe teren împreună cu autoritățile, precum și cu un grup de voluntari, pentru a monitoriza dacă are loc pescuit neconform sau ilegal în câteva zone de munte, cum ar fi lacul Tarnița, lacul Beliș, râurile Someș și Arieș.
O mare parte din acești voluntari iubitori de natură a fost mobilizată de către jurnalistul și omul de televiziune Dan Păvăloiu, renumit pentru spiritul ecologic al emisiunii pe care o produce, „Aventură în natură”, emisune care tratează subiecte sensibile ale distrugerii naturii, cum ar fi construcția de baraje pentru pescuit ilegal, sau tăierile ilegale de arbori. Apoi ne-am concentrat și pe poluarea apelor, prin monitorizarea zonelor de depozitare neconformă a deșeurilor.
Din 2022 am continuat preponderent cu salvarea de animale sălbatice. În ce sens? Am participat la acțiuni pe teren și la intervenții în care ni se solicita expertiza, sprijinul logistic până la urmă, și sprijinul de comunicare.
Nu în ultimul rând am inițiat campanii de educare și conștientizare. Am făcut activități în școli, am mers la câteva licee și școli generale, unde am discutat acolo despre bunăstarea animalelor domestice și sălbatice, în general despre protecția animalelor.
Pe ce teritoriu se întinde munca organizației? Dincolo de hotarele județului Cluj?
Da, cu siguranță pe o arie mai extinsă decât județul Cluj. Datorită unui proiect finanțat de două lanțuri mari de supermarket deschise în România, numit „Cu apele curate”, am monitorizat zone predispuse la abandon de deșeuri și am colaborat cu autoritățile din județele Bihor, Maramureș, chiar și Alba. De asemenea, am organizat acele campanii de educare și conștientizare a protecției mediului de care aminteam mai sus atât în școli și licee din Cluj-Napoca, Huedin, cât și din județul Maramureș.
Reușiți să colaborați cu succes cu alte organizații și instituții?
Desigur, chiar acest aspect e unul dintre cele mai încurajatoare în munca noastră. Avem susținerea unor clinici veterinare, centre de tratare și reabilitare a animalelor sălbatice, precum și medici veterinari, asociații de conservare, ONG-uri de profil. Până în prezent am încheiat parteneriate cu câteva instituții publice și autorități ale statului, apoi suntem în discuții cu altele câteva, printre care și asociații de pescuit, cum ar fi RNP – Romsilva, pentru colaborarea în domeniul de pescuit pentru apele contractate în județul Cluj. Primăriile, Garda de Mediu, Consiliile Județene ale județelor Bihor, Cluj, Maramureș, Alba au fost receptive sesizărilor noastre.
Aș dori să menționez în mod deosebit colaborarea și ajutorul oferite de Jandarmeria Română, cu care am participat atât la acțiuni de salvare și relocare a unor animale sălbatice, cât și la acțiunile de monitorizare ale râurilor, gestionării deșeurilor, incinerării de resturi, descurajarea offroadului iresponsabil.
Nu demult am ajuns într-o drumeție în munții Trascăului. Recunosc că experiența mi-a fost întunecată și la propriu și la figurat de numărul mare de vehicule cu motor întâlnite în zonele sălbatice, neamenajate. A căpătat amploare acest fenomen în ultima perioadă?
Un mare „Da”. Fenomenul offroad se poate spune că a scăpat de sub control. Se înregistrează nenumărate cazuri de încălcare a legii de către posesori de vehicule motorizate de tip ATV, motociclete, motorete motocross și autovehicule offroad, însoțite de jigniri, injurii la adresa noastră ori de câte ori atragem atenția acestor pasionați de scurmat, distrus, afumat de păduri, pajiști, deranjat animalele sălbatice.
Nu suntem absurzi: este nevoie de prezența autovehiculelor de teren pentru autorități și pentru cei care desfășoară activități în domeniu, pentru campanii de salvare, umanitare, activități de deblocare, însă cine rămâne înțepenit în locuri în care nu are ce căuta, poate ar merita să rămână pe acolo măcar până își învață lecția.
Mai avem o precizare pentru cei care consideră că descurajăm offroadul pentru a ascunde tăierile ilegale din păduri: nu ne plătește „mafia lemnului”, nu le ținem partea, altfel am fi fost mult mai bogați acum și nu am avea nevoie de fonduri pentru a ne continua activitatea.
Ne puteți descrie câteva incidente de salvare a animalelor sălbatice aflate în dificultate care v-au rămas în minte?
Două incidente s-au remarcat în ultimul timp. Unul din ele implică o vulpe tânără care a fost observată o perioadă de timp de către o măicuță pustnică, a cărei chilie ajunsese „cumătra” să o viziteze zilnic. Măicuța și-a dat seama că vulpea suferea de scabie, moment în care a contactat imediat autoritățile locale pentru a le notifica despre starea precară a vulpiței. Cu precauție, s-a apropiat de vulpiță și a reușit să-i administreze un medicament antiparazitar, monitorizând-o în sălbăticie. Cu trecerea timpului, măicuța observat că vulpița îsi revenea și recupera din greutatea pierdută. Blana ei a început să crească la loc, iar semnele infecției cu scabie au dispărut treptat.
Al doilea incident implică un bursuc din județul învecinat, Sălaj. Un apel telefonic a semnalat prezenţa unui bursuc în curtea unei instituţii de învăţământ de pe raza municipiului Zalău. La fața locului, jandarmii, împreună cu personalul didactic, s-au asigurat că toți elevii sunt în siguranță în incinta clădirii. Totodată, pentru facilitarea intervenției și evitarea stresării animalului, membrii echipajului au solicitat persoanelor aflate în exteriorul perimetrului școlii să păstreze o distanță corespunzătoare. Prin mijloace specifice, jandarmii au reușit să imobilizeze animalul, iar Citadin Zalău a pus la dispoziția echipajului de intervenție o cușcă pentru transportarea în siguranță a bursucului. Un reprezentant al A.J.V.P.S. Sălaj a însoțit echipajul de jandarmerie, indicând locul cel mai propice pentru eliberarea acestuia, la depărtare de zona locuită, în pădurea Meseș.
Care ar fi cele mai mari provocări pe care le întâmpinați pentru a vă duce mai departe misiunea?
Aici aș începe cu lipsa susținerii din partea comunității. Cele mai multe persoane care găsesc un animal sălbatic în nevoie de ajutor nu acționează de urgență, ci uneori au nevoie de convingere pentru a-l prinde și a fi dispuși să-l transporte măcar până la un punct de prim-ajutor. La provocarea dinainte aș adăuga, așa cum e de așteptat, partea financiară. Toate proiectele noastre implică anumite costuri de logistică, materiale, deși multă muncă e oferită voluntar.
Totuși, cum reușiți să vă finanțați acțiunile ecologice?
Departe de a fi un venit constant sau garantat, sursele noastre financiare le reprezintă donațiile lunare sau unice, redirecționare a cotei de 3.5% din impozitul de venit, sponsorizări din partea unei societăți, sponsorizare sau sprijin pentru anumite activități educative sau acțiuni din partea unor companii. Chiar și distribuirea mesajelor și postărilor organizației pe rețelele sociale pot avea ecou în a ajuta mai multe persoane să se implice direct sau să apeleze la noi în caz de nevoie. Aici mi se pare momentul potrivit să amintesc că doritorii ne pot urmări pe rețelele sociale la paginile Transylvania Wildlife Rescue și Organizația pentru Protecția Mediului și Combaterea Braconajului – OPMCB.
Susținerea financiară se poate face prin donații BT/Revolut/BTPay la numărul de mobil 0741028697.
Până acum am vorbit despre proiecte și realizări la nivel local și regional. Ați avut oportunitatea de-a vă implica și în proiecte la nivel național?
La nivel național ne-am implicat în proiectele de cea mai mare importanță, și anume cele de natură legislativă. Am participat la elaborarea și susținerea unor inițiative legislative, cum ar fi proiectul de lege pentru reglementarea regimului materialelor pirotehnice, artificii și petarde, proiect care vizează interzicerea comercializării la liber a acestora către publicul larg nespecializat, limitarea acestora la cei care sunt specialiști.
Am avut și o victorie legată de legislația care reglementează bunăstarea animalelor. Legea 215 din 2004 fost modificată și completată în 2022 la insistențele organizației, pentru a mări amenzile și crește limitelor de pedeapsă pentru maltratare, cruzime împotriva animalelor și condiții neconforme de bunăstare ale acestora.
Fotografii din arhiva Organizației pentru Protecția Mediului și Combaterea Braconajului.
