L-am cunoscut pe Alin Comșa cu ani în urmă, într-un moment în care căutam răspunsuri despre cum să comunic mai bine și cum să-mi îmbunătățesc abilitățile de vorbit în public. Am participat la un curs de NLP pe care îl ținea la Fundația Calea Victoriei și întâlnirea cu el a fost una memorabilă. Alin are o abilitate rară de a transforma conceptele teoretice în experiențe personale și semnificative, iar felul în care îmbină ceea ce știe cu pasiunea pentru învățare este cu adevărat inspirațional.
Alin Comșa este cofondator al unor companii de training și formare profesională, activând în domenii precum leadership și coaching. De asemenea, a fondat Institutul de Management al Artei – Artmark, o instituție dedicată educației și formării în domeniul artei. Ca lector la Institutul Bancar Român, catedra Formarea Formatorilor și doctorand în cadrul Școlii Naționale de Studii Politice și Administrative (SNSPA), a explorat educația estetică. Cu o experiență de peste 25 de ani ca formator, Alin Comșa este licențiat în comunicare socială și relații publice, având și un master în marketingul serviciilor. În activitatea sa, îmbină pasiunea pentru educație cu o profundă înțelegere a domeniului afacerilor, acumulată în peste două decenii de experiență în vânzări. Ceea ce îl face cu adevărat unic este felul în care integrează în cursurile sale discipline diverse, de la management și vânzări la artă, filosofie, istorie sau inteligență emoțională. În viziunea sa, esența învățării nu este doar acumularea de informații, ci descoperirea unui sens profund care să dea direcție vieții. Aceasta este și esența dialogului nostru de mai jos, care ar trebui cuprinsă mai degrabă într-un podcast.
Cum se intersectează leadershipul și estetica în procesul de formare personală și profesională? Crezi că liderii ar trebui să fie și educatori estetici?
Foarte interesantă întrebare! Da, liderii sunt educatori estetici. Adevărații lideri. Există un echilibru perfect între rostire, imagine și moment. Adică, nu-i totuna să spui un adevăr sau să motivezi pe cineva bazându-se doar pe verbalizarea unor cuvinte. Este nevoie să știi care este momentul oportun în care să vorbești, să înțelegi precis care este atitudinea pe care să o adopți și ce ton este nevoie să folosești. Pentru asta este nevoie de o anume educație estetică a comunicării. În fond, unul dintre motivele pentru care nu avem un manual general valabil despre leadership, este tocmai acesta: nu există o metodă care să fie valabilă oricând și oricum. A fi lider cu adevărat cere timp și exercițiu, cere atenție, eleganță și rafinament. În acest fel se produce efectul estetic în leadership. Partea și mai interesantă este că în momentul în care liderul are grijă de estetica felului în care comunică mesajele sale, de obicei se produce un efect mimetic. Astfel, liderul conduce, dar și imprimă un anumit comportament. De aceea se spune că echipa este reflexia omului care conduce.
În calitate de formator și specialist în educație, cum definești sensul învățării și ce rol joacă arta și cultura în descoperirea sensului?
În primul rând trebuie să spun asta: oamenii sunt foarte dispuși să se apropie de fenomenul numit artă în condițiile în care mesajul este simplu și ușor descifrabil. Sensul învățării este într-un final plăcerea descoperirii prin bucuria cercetării. Învățarea este până la urmă o stare de spirit care devine narcotică în măsura în care este exersată. Dar este nevoie de formarea obiceiului, este nevoie de o anumită gimnastică a minții. Învățarea este bineînțeles o lumină care aduce cunoaștere și soluții, dar aș spune că e mai mult decât atât. Învățarea este o matematică a speranței. Prin învățare se pot acumula date și informații concrete despre cât, cum, când să speri astfel încât să poți să mergi mai departe. Arta și cultura în general sunt cele mai bune vehicule pentru transmiterea informațiilor, pentru construirea structurilor necesare învățării. Folosind elemente și exemple ce țin de artă și cultură învățarea devine un spectacol la care participă deopotrivă profesorul și studentul. Cât despre sens, discuția este mare cât o galaxie. Sensul este tocmai învățarea a ceea ce ne face să înțelegem că suntem vii și că trăim aici și acum.
Filosofi precum Kant și Schopenhauer susțineau că estetica are un impact profund asupra vieții noastre. Cum putem integra aceste perspective în educația modernă, mai ales că trăim, așa cum spuneai într-un interviu, într-o epocă a mediocrității?
Specific că și eu însumi sunt parte a acestei epoci. Da, aparent suntem într-o eră a mediocrității. Constat acest lucru ori de câte ori mă uit spre educația, arta și cultura din trecut. Nu îți trebuie mult să observi că, în alte vremuri, fenomenul numit educație era privit printr-o prismă ce ținea de rigurozitate, meticulozitate, seriozitate sau respect. Azi, toate acestea au devenit ușor desuete. Aproape oricine poate obține rezultate bunicele fără să mai apeleze la studiu, dorință de învățare sau perseverență. Dau un singur exemplu: iată ceea ce se întâmplă în recrutarea forței de muncă. S-a ajuns ca un candidat la un job să negocieze salariul înainte de a-și dovedi abilitățile și competențele necesare.
În mod absolut extraordinar, ceea ce au afirmat filosofii mai sus menționați, rămâne valabil. Estetica mediocrității are un impact profund asupra vieții noastre. Nu vreau să devin dramatic, dar este clar că o serie de valori se pierde, este clar că societatea este într-un fel de declin pe care, eu cel puțin nu-l înțeleg acum. Nu o să spun că este rău, dar pare că Polul Nord al comportamentelor sociale de altădată își schimbă complet sensul.
Ce lecții de viață consideri că ar putea învăța un manager sau un lider din istoria artei sau din operele marilor artiști?
O să vorbesc aici doar despre una dintre lecțiile pe care pun accent în cursurile mele. Aceste lecții sunt cu mult mai multe și de fiecare dată când folosesc exemplele unor mari artiști care au schimbat istoria lumii, liderii și managerii din sala de curs îmi spun că informațiile se așează mai ușor în mintea și în sufletul lor. În primul rând, o operă de artă va rezista timpului și timpurilor dacă este creată în baza adevărurilor și valorilor ancestrale. O operă de artă devine cu atât mai valoroasă cu cât își menține puterea de a fi atemporală. Exemplul pe care îl dau aici este cel al lui Brâncuși. Opera sa ar fi fost valabilă în orice moment istoric al lumii. Așadar pentru un lider sau un manager va deveni important să găsească acea parte în construcția echipei care să constituie baza. O bază care trebuie să rămână valabilă indiferent de perioada prin care trece echipa. În lumea de business această parte poartă denumirea de normă de lucru. Odată stabilită și așezată, această normă va fi o structură care va arăta mereu direcția corectă indiferent de situație.
În experiența ta, de peste 25 de ani, ca formator, ce valori sau principii filosofice au avut cel mai mare impact asupra succesului profesional al celor pe care i-ai ghidat?
Am să vorbesc despre două dintre principiile pe care le-am promovat în toate cursurile sau conferințele pe care le-am susținut. Unul dintre aceste principii ține de înțelegerea faptului că de multe ori, cel mai dureros lucru pe care-l ai de făcut este de fapt cel mai bun lucru pe care-l poți face!
Din cât am trăit până acum… și am cam trăit, tot ce are sens vine de obicei cu efort, cu durere, cu lacrimi plânse în singurătate. Nimic din ce are cu adevărat valoare nu se întâmplă ușor. Este nevoie de curaj și asumarea durerii pentru a ajunge la esență. Instinctul de supraviețuire te va ține departe de ceea ce arde, de ceea ce te rănește. Doar că, așa cum am zis mai sus, de cele mai multe ori, cel mai dureros lucru pe care-l ai de făcut este de fapt cel mai bun lucru pe care-l poți face. Cel de-al doilea principiu despre care vorbesc acum, este cel al răbdării. Un lucru e clar, nu ne putem exercita răbdarea fără să avem respect față de cei din jur și față de noi înșine. Aceste două principii, al efortului susținut și al răbdării, au adus cele mai bune premise pentru succes oamenilor care au trecut prin sălile mele de curs.
Care este relația dintre inteligența emoțională, educația estetică și succesul în vânzări? Cum poate o persoană să cultive aceste abilități împreună?
Aș puncta de la început faptul că inteligența emoțională este o cerință ultranecesară în vânzări. Este nevoie să înțelegem cât mai clar nevoia emoțională a celor ce ne sunt clienți și în același timp să înțelegem felul în care ne simțim noi înșine. Victor Ernest Mașek vorbea în una dintre cărțile sale despre educația privirii. În lucrarea sa Arta de a fi spectator vorbește în fond despre capacitatea de a observa. Această calitate a observării este una dintre cerințele de bază în toate cele trei direcții pe care le-ai enunțat în întrebare. Mai simplu spus, este nevoie de un simț al observației foarte ascuțit pentru a fi inteligent emoțional, respectiv pentru a face vânzări. Bineînțeles că această putere de a vedea este îmbunătățită continuu prin educația estetică. Așadar, prin deschiderea spre înțelegerea ideilor estetice, a construcțiilor și compozițiilor ce conțin în baza lor echilibrul, vom dezvolta capacitatea de a observa, implicit puterea de a înțelege.
Filosofia existențialistă vorbește despre găsirea unui sens personal în viață. Cum adaptezi această idee în trainingurile pe care le organizezi pentru a-i inspira pe participanți să-și descopere motivațiile profunde?
Uităm de multe ori că avem toate resursele sau le putem crea. Am scris un curs care se numește Cinci cărți care NU sunt de dezvoltare personală. Evident, fiecare carte prezentată conține idei extraordinare ce ne pot dezvolta personal. Una dintre aceste cărți este Alexis Zorba a lui Nikos Kazantzakis. Sensul este în orice, atâta vreme cât suntem dispuși și pregătiți să-l vedem. Arta și observarea semnului artistic sunt un fel de antrenament pentru capacitarea individului în găsirea sensului personal.
Într-o lume din ce în ce mai digitalizată, cum vezi viitorul educației estetice? Ce ar trebui să rămână autentic și tradițional în acest proces?
Din anumite puncte de vedere, digitalizarea duce la o adevărată revoluție estetică. Să nu uităm că se caută tot mai mult ca imaginea produselor digitale să fie cât mai atractivă și cât mai aproape de plafonul estetic cerut de prezent. Un lucru știu, anume că educația estetică de bază, cea clasică influențează și va influența și de aici înainte tot ce va urma inclusiv în aspectul lumii noastre digitalizate. Indiferent de vremurile pe care le traversăm, progresul este inevitabil.
Dacă ar fi să identifici un cod estetic al leadershipului, ce elemente ar trebui să conțină acesta pentru a influența atât emoțiile, cât și rațiunea oamenilor?
Așa cum am spus mai devreme, este vorba despre o serie de factori ce țin de moment, situație în sine sau grup social. Ceea ce este perfect valabil acum s-ar putea să fie complet contraindicat mâine. Aș mai adăuga o cerință: nu trata egal pe inegali! Așadar, cuvântul de ordine este adaptare. Totuși, indiferent de situație, liderul va înțelege că fisura credibilității sale este direct proporțională cu diferența dintre ceea ce spune și ceea ce face.
Ce rol joacă filosofia în formarea unor relații publice și a unei comunicări autentice și eficiente? Cum se poate crea o punte între gândirea filosofică și strategiile moderne de PR?
Trăim într-o lume în care se pune foarte mult accent pe ideea de comunicare eficientă. Se scriu liste de obiective ce trebuie a fi atinse pentru a comunica mai bine cu semenii noștri. Însă, ceea ce este pierdut din vedere uneori, este faptul că pentru a comunica bine cu alții este nevoie să comunici bine cu tine. Nu poți să dai ceea ce n-ai. Filosofia, exercițiul mental filosofic presupune un bun dialog intern. Această comunicare internă este în fond premisa unui dialog extern cu sens. Strategiile moderne de PR sau cele de relații publice au nevoie să fie lansate de pe un teren ferm și bine organizat. Filosofia, cunoașterea, gândirea critică sunt elemente ale unui astfel de teren ferm și bine determinat.
În felul acesta se pot crea structuri care au impact puternic asupra celor din jur. Este interesant să observi că o carte precum Gânduri către sine însuși a lui Marcus Aurelius sau Manualul lui Epictet sunt adevărate rețete ce dau soluții la cum să te faci plăcut sau la cum să te evidențiezi în grupul social din care faci parte. Gândirea filosofică (a se citi gândirea critică sau dialogul cu sinele) este una dintre bazele oricărui demers de relaționare eficientă sau de influență socială de impact.
Fotografii din arhiva personală a lui Alin Comșa
