Pe 22 iulie 2022 s-a dat startul apelului deschis pentru artiștii din toată lumea care și-au dorit să se alăture proiectului Share, Tag or Dye, organizat de Asociația Fotografică Allkimik. Participarea a fost gratuită și și-a propus să colecteze o bază de câteva sute de imagini provenite din social media, care apoi să fie incluse integral, fără selecție, în limita locurilor disponibile, într-o instalație finală în locația-gazdă – VAGon – spațiu in(ter)disciplinat, din cadrul Atelierelor Malmaison, ce a avut vernisajul la începutul lunii septembrie. Am stat de vorbă cu Ștefan Dinu, co-fondator al Asociației Allkimik, despre acest inedit proiect, despre așteptări și soarta artelor în epoca internetului.
La începutul lunii septembrie 2022 a avut loc vernisajul cu lucrările rezultate în urma call-ului pentru proiectul Share, Tag or Dye. De unde a pornit ideea și mai ales de ce?
Ștefan Dinu: Ideea aparține Sabinei Suru, co-fondatoarea Asociației Allkimik, aceasta pornind de la frustrările legate de timpul necesar auto-promovării prin social media, pe lângă incapacitatea mediului virtual de a transmite în întregime informația obiectului de artă, fie că este vorba de pictură, fotografie, instalație sau performance. La nivel teoretic, din toată istoria noastră, acum este cel mai ușor să comunici cu oricine, dar și cel mai greu de diseminat informația relevantă în torentul de informații și imagini cu care suntem bombardați în orice moment. Prin Share, Tag or Dye se realizează o dublă filtrare, pentru cele mai multe lucrări care au și existență fizică, dincolo de reproducerea lor digitală în social media. După ce au fost simplificate prin digitalizare, imaginile sunt reîntoarse în analog printr-o tehnică mai veche chiar decât fotografia, fiind astfel din nou filtrate și reinterpretate prin limitele mediului cianotipiei, tehnica de print folosită pentru realizarea instalației.
Ați vrut să adunați cel puțin 200 de imagini, care sunt acum reunite într-o instalație expusă la VAGon după acest call internațional. La ce să ne așteptăm, concret, dacă putem trage cu ochiul virtual și imaginar, prin această discuție?
Ștefan Dinu: Instalația foto montată la Vagon vă promite o experiență imersivă într-un ”feed de instagram analog”, printat prin cianotipizare pe fâșii de pânză albă. Peste 200 de reproduceri analog ale unor imagini postate în mediul virtual de la artiști din diverse țări cum ar fi Australia, Noua Zeelanda, Malaezia, Barbados și un grup măricel de submisii din Brazilia.
Ce ați așteptat să fie înscris și ce ați primit de fapt? Ați avut parte de surprize — plăcute, neplăcute?
Ștefan Dinu: În primul rând ne-am gândit că 200 ar trebui să fie un număr echilibrat, mai multe ar fi făcut mult mai dificil de realizat instalația, mai puține nu ar fi realizat aceeași experiență imersivă. Am așteptat să primim lucrări din toate domeniile artelor vizuale și am primit, pe lângă fotografie analog și alternativă, pictură, still din video, fotografii ale unor instalații sau performance-uri. Am printat inclusiv un profil de Instagram fără conținut, considerând chiar că această submisie este în spiritul open call-ului.
Pe lângă open call, proiectul a mai constat într-o serie de evenimente menite să cristalizeze comunitatea de fotografi și artiști din București și nu numai. Care sunt aceste evenimente și cine poate să participe, concret?
Ștefan Dinu: Proiectul Share, Tag or Dye a constat într-un seminar de antotipie (o tehnică veche de print cu ajutorul plantelor), a mai avut loc un tur ghidat de către mine a instalației pe 8 septembrie în cadrul Doi Joi, iar expoziția se mai poate vedea între 30 septembrie și 2 octombrie, în cadrul Nopții Albe a Galeriilor. În continuare, avem în vedere itinerarea expoziției, dar pentru asta suntem încă în faza unor discuții preliminare cu alte galerii din țară și din străinătate.
Există niște riscuri dacă vorbim despre absența unui proces de selecție, cum este în cadrul proiectului Share, Tag or Dye? Care sunt mizele acestei modalități de înscriere?
Ștefan Dinu: Riscuri este un cuvânt greu, dacă vorbim despre o expoziție. Dacă vorbim despre o expoziție a cărei temă este trimiterea la condiția artistului într-o societate modelată de social media, faptul că nu am vrut să facem o selecție nu este întâmplător. Mediul virtual este unul foarte democrat, în care calitatea imaginilor scade odată cu numărul, unde poți întâlni capodopere lângă imagini
complet irelevante. Mediul virtual presupune o simplificare și o egalizare a imaginii, prin incapacitatea acestuia de a reda complexitatea unei opere de artă fizică.
Remarc, în toate sferele artistice, preocuparea tot mai evidentă pentru modul în care tehnologia și conectarea noastră la ea își găsesc locul — dacă și-l găsesc — în redarea artei. Dacă ne referim strict la fotografie și în contextul Share, Tag or Dye, putem tranșa dilema „O cameră foto bună face pe oricine artist fotograf”?
Ștefan Dinu: Tehnica a fost mereu importantă, însă nu există tehnologie care să te facă artist, asta ține exclusiv de starea interioară de maximă prezență și atenție în timpul actului artistic. Anumite tehnologii pot facilita demersul artistic, însă niciodată o cameră bună nu te face un fotograf mai bun. Ca să dau și un exemplu din disputa din fotografie film versus digital, dacă cu un aparat digital manual poți învăța foarte multe despre expunere, încadrare și altele datorită feed-back-ului instant, pe de altă parte, odată ce ai învățat jocul dintre timpul de expunere, diafragmă și sensibilitate, un aparat pe film te va educa să nu declanșezi întâmplător pentru că fiecare expunere contează. Dacă la un aparat digital investiția inițială este mare după care produce gratis, în cazul aparatelor pe film, acestea sunt mai ieftine la achiziție, însă fiecare declanșare costă. Și atunci, un aparat pe film te obligă la un soi de parcimonie cu declanșările, făcând mai ușoară munca de selecție și editare. În plus, din experiență, lucru cu aparatul pe film și faptul că ești limitat la un număr de expuneri te face să intri mai ușor într-o stare de maximă atenție nedivizată sau alterată, o stare de ”flow”, cum mai este denumită în alte părți.
Share, Tag or Dye este un proiect finanțat de Ministerul Culturii, prin programul Acces 2022 — cum este percepută, în domeniul vostru, implicarea și susținerea din partea instituțiilor de stat? Mă refer și la finanțarea directă, dar și la alte oportunități și facilități pe care statul le oferă în teorie, dar care în practică, remarcă mulți artiști, lipsesc sau se tărăgănează până renunță cineva.
Ștefan Dinu: Având în vedere că Share, Tag or Dye este primul proiect al Asociației Allkimik, care a și primit finanțare prin programul Acces, cred că ar fi prea devreme pentru noi să ne plângem de slaba finanțare a sectorului cultural. De altfel, în această perioadă, în afară de armată, parcă toată lumea se plânge de insuficiența banilor publici. Cred că noi ca societate, cu o clasă de mijloc nou apărută și destul de needucată financiar, suntem destul de mult în urmă și când vorbim de finanțarea artei din zona privată.
Nu pot să nu vă pun întrebarea mea preferată pentru toți cei care activează în domeniul cultural-artistic: pe cine ajută acest proiect și cum anume? „Nouă ce ne iese”, dacă ne referim atât la voi, asociația organizatoare, cât și la noi, publicul?
Ștefan Dinu: Nu pot să răspund la întrebarea aceasta fără să fac trimitere la scopul pentru care am fondat inițial atelierul Allkimik și mai apoi s-a transformat organic într-o asociație non-profit: anume acela de a coagula comunitatea de fotografi care folosesc tehnici analog și alternative, oferind produse, servicii și evenimente care să ducă la creșterea acestei nișe și ca număr de practicanți dar și la aducerea acestora cât mai des împreună. Artiștii sunt de regulă solitari, iar dacă vorbim de practicanți de fotografie analog, mulți stau la propriu izolați în întuneric pentru a-și realiza munca. În acest context, orice eveniment de genul acestuia are un efect catalizator pentru comunitate. Nu ne-am gândit la public ca la „altcineva” în proiectul ăsta. Asta pentru că a fost un proiect chiar public, iar expunerea este pentru toți cei care au participat la acest proiect cu submisii, iar cei care vor experimenta instalația foto rezultată care va fi expusă la Vagon vor fi cu siguranță motivați și inspirați să creeze.
