Ada Tache este arhitect și a absolvit cursurile facultății de arhitectură din cadrul UAUIM București și ENSA Montpellier. După o experiență în birourile de arhitectură și design interior din America și Asia, s-a reîntors în țara natală pentru a-și urma visul.
Ada crede într-un design adaptat anilor pe care îi trăim astăzi, tehnologiei și digitalizării. Spune că arhitectura trebuie să ofere o experiență plăcută și să îmbunătățească starea de spirit a oamenilor printr-un un spațiu funcțional, dar și prin estetică.
Ești din Brașov și ai studiat arhitectura în București. După o experiență de 5 ani în birouri de arhitectură și design interior din Shanghai, China și New York City, ai început o lungă colaborare cu Dent Estet și ți-ai deschis propriul business în București, BUBBLE HOUSE. Ce ne poți spune despre cele două proiecte?
Colaborarea cu DENT ESTET a început dinainte să mă ocup de amenajarea spațiilor lor. Am început prin a fi pacienta lor, imaginea lor, după care am ajuns să mă ocup și de spațiile de interior. Mă consider foarte norocoasă și în același timp recunoscătoare doamnei doctor Oana Taban, CEO DENT ESTET, care își dorește să ofere pacienților experiențe holistice, incluzând aici un design de interior de excepție al clinicilor.
Cât despre BUBBLE HOUSE, acesta este un apartament amenajat în scopul închirierii pe termen scurt sau în sistem AirBnb, în București. Este o oază de liniște, ferită de marile bulevarde, în care culorile pastelate te ajută să te relaxezi după o zi lungă de hoinărit prin oraș.
Alain de Botton, care a scris „Arhitectura fericirii”, spunea că arhitectura ne vorbește despre modul de viață care s-ar potrivi înăuntrul și în jurul lui; că ne oferă viziuni ale fericirii. După prezentarea celor două proiecte semnate de tine am observat – cu bucurie – că privești arhitectura într-o abordare holistică. E adevărat?
Absolut. Abordarea holistică e direcția pe care o urmez și pe care intenționez să o fac în continuare. Sunt de părere că spațiile în care trăim sau în care ne desfășurăm activitățile trebuie să ne reprezinte; trebuie să fie o continuare firească a personalității noastre. De asemenea, designul interior ne poate ajuta să fim fericiți. Fiecare obiect pe care îl privim, atingem sau folosim, ne impactează într-un fel sau altul. Iar un design de calitate are puterea de a ne îmbunătăți stilul de viață și de a ne ușura activitățile.
Totuși, ai o înclinație mai mare pentru spațiile hoteliere și medicale?
Este posibil. Spațiile hoteliere și medicale sunt locurile care au impact asupra omului în mod direct. Când mergi la medic, cum arată interiorul poate că este ultimul lucru la care te gândești. Însă dacă acesta este bine proiectat, te poate face chiar să uiți de frica de doctor. Puterea pe care designul de interior o are asupra psihicului nostru este mult mai mare decât ne imaginăm. De aceea, mă atrage genul de proiecte în care oamenii sunt foarte conștienți de interior, sau invers, cele în care interiorul îți poate îmbunătăți starea de spirit.
În S.U.A ai lucrat cu Karim Rashid, unul dintre cei mai apreciați designeri contemporani, cu un portofoliu de peste 3.000 de proiecte. Aveți stiluri asemănătoare și am observat că, în general, creați spații funcționale și estetice folosind forme fluide, organice de culoare roz opal, verde sau verde măsliniu. Deși arhitectura e modernă, culorile pe care le folosești mă duc cu gândul la produsele anilor ‘70. Te-ai gândit vreodată la designul de produs?
Designul de produs este fundamental pentru tot ceea ce înseamnă design de interior. Pentru că designul de interior implică și modelarea anumitor corpuri de mobilier sau de iluminat, crearea unor finisaje custom și așa mai departe.
Se întâmplă ca unii dintre noi să confundăm designul de produs cu cel de interior?
Da, multă lume îl confundă cu „decorarea de interior”, pe care până la urmă, deși eu nu recomand, o poate face oricine. Oricine are un simț estetic poate cumpăra ca atare diverse elemente și le poate poziționa într-un spațiu. Însă nu oricine are cunoștințele necesare pentru a proiecta o masă, de exemplu, care poate s-ar încadra mult mai bine într-un anumit spațiu decât una deja existentă pe piață.
România a trecut prin diferite momente din punct de vedere arhitectural: chioșcuri albe de termopan, blocuri acoperite de polistiren expandat, noi sedii de bănci din metal și sticlă etc. Ca specialist, sunt sigură că îmi poți oferi și alte asemenea exemple și te invit s-o faci.
Din păcate, la noi nu există încă legi stricte care să vizeze aspectul orașelor – și aici mă refer la tipurile de materiale folosite, culori, texturi și așa mai departe. Numai în orașe ca Brașov, Oradea sau Sibiu, cu un țesut istoric amplu, s-au conturat în timp legi care să le protejeze. Însă în zonele mai noi nu există nici un set de reguli. Acest fapt a dus la chioșcurile albe de termopan și la alte lucruri mai neplăcute. De asemenea, multe dintre aceste proiecte de „renovare” nici nu se fac prin intermediul specialiștilor – arhitecți sau designeri. De aici și așa-zisul „orientalism” al acestora !
Fără ajutor specializat – căci, desigur, în mentalitatea unor persoane, nu ai nevoie de nimeni care să te sfătuiască în domeniul amenajării casei, că doar ne pricepem cu toții –, există și multe interioare care ajung să arate urât. Foarte puțini își pun problema controlului culorii, al alăturării materialelor sau al închegării unui stil. Așadar, care au fost curentele ultimilor ani în România, pe care le-am putea numi exagerate?
Eu cred că trendurile vin și pleacă. De aceea, nu încurajez pe nimeni să le urmărească. Eu, spre exemplu, am ales să nu o fac. Ce este la modă astăzi, anul viitor nu va mai fi. În plus, dacă am cumpăra ce se poartă, ce e la curent, am ajunge cu toții să avem același interior. Însă nu aceasta este reala problemă. Cred că mai important este să alegem obiecte sau finisaje care sunt compatibile cu personalitatea și nevoile noastre, lucruri care ne reprezintă, care ne bucură și care ne sunt practice.
Ce este frumosul pentru tine, Ada?
Frumosul este fericire. Când observi sau interacționezi cu un om, obiect sau spațiu frumos nu ai cum să nu zâmbești.
Care sunt cele mai bune 3 sfaturi pe care le poți oferi unui student la Facultatea de Arhitectură?
Să fie curios. Să aibă curaj. Să viseze.
Ada Tache crede cu tărie că arhitectura spațiului în care ne desfășurăm activitatea înseamnă mai mult decât arhitectură. Este vorba și de responsabilitate socială, dar și despre extensia naturală și cât se poate de firească a personalității noastre. În proiectele sale, Ada și-a dorit să exploreze formele fluide, organice, ceea ce a și făcut, aplicând ideile moderne și generoase ale arhitecților cu care a lucrat în Shanghai, China și New York City. Arhitecta vede în spațiile pe care le creează un potențial în vederea creșterii calității vieții. În definitiv, chiar aceasta este menirea arhitecților, iar clienții, prin colaborarea lor, dovedesc că au înțeles-o.
Text publicat în varianta electronică și cea tipărită a Revistei Golan #8, ediția de vară 2023.
