Indiferent de nivelul socio-economic al țării de proveniență, există o tendință generală pentru a prefera câștigurile imediate în detrimentul unor câștiguri mai mari, dar întârziate. Incertitudinile tot mai mari legate de viitor cauzate de instabilitatea politică, amenințările pe plan mondial (pandemii, război, schimbări climatice etc.) pot influența deciziile pe care le luăm în toate domeniile și, desigur, și deciziile financiare.
Acestea sunt ipotezele unui studiu de replicare a unei cunoscute teorii în psihologia luării deciziilor, vizând tendință generală a oamenilor pentru a prefera câștigurile imediate. Întrega cercetare a fost publicată în revista nature.com și, pe lângă alți cercetători, poartă și semnătura prof. dr. Ana-Maria Cazan, de la Facultatea de Psihologie și Științele Educației, din cadrul Universității Transilvania din Brașov, cu care am purtat o discuție despre acest studiu.
Doamnă profesor, faceți parte din cei 170 de cercetători din 61 țări care au analizat, timp de un an, care este comportamentul de cheltuire a banilor în cazul persoanelor cu venituri mari, comparativ cu persoanele cu venituri mici.
A fost o experiență extraordinară să fac parte din această echipă de cercetare. Atât tema a fost foarte interesantă și adaptată contextului socio-economic pe care îl traversăm, cât și oportunitatea de a face parte dintr-o astfel de echipă de cercetare, coordonată de unul dintre cei mai cunoscuți cercetători din domeniul psihologiei economice, Kai Ruggeri de la Columbia University. Tema în sine nu este nouă, studiul nostru fiind inițial un studiu de replicare a unei cunoscute teorii în psihologia luării deciziilor, vizând tendința generală a oamenilor pentru a prefera câștigurile imediate. Făcând parte dintr-o echipă internațională, obiectivul nostru s-a extins și ne-am propus să demonstrăm că această tendință este globală, deci se va manifesta indiferent de cultură, spațiu geografic, țara de proveniență a respondenților.
Care au fost ipotezele de la care ați pornit în această cercetare? Și care este, în fond, teoria dumneavoastră și a colegilor dumneavoastră?
Principala ipoteză a studiului nostru a fost că indiferent de nivelul socio-economic al participanților sau de țara de proveniență, există o tendință generală pentru a prefera câștigurile imediate în detrimentul unor câștiguri mai mari, dar întârziate.
Care a fost patternul pe care l-ați urmat în această cercetare? Ați ținut cont de inegalitățile economice, de profilul țările dezvoltate vs. profilul țările subdezvoltate?
Am fost interesați să vedem dacă aspecte precum veniturile scăzute, inegalitățile economice și inflația accentuează acest fenomen (preferința mai accentuată spre câștiguri imediate), având un impact puternic asupra deciziilor financiare. Rezultatele au arătat că persoanele cu venituri mici nu manifestă preferințe pentru câștiguri imediate sau pe termen lung semnificativ diferite față de persoanele cu venituri mari, dar mediile economice instabile cresc probabilitatea de a lua decizii financiare greșite, indiferent de nivelul veniturilor.
Credeți că inflația, care tinde să fie mai ridicată în țările cu venituri mai mici, are un rol important în preferința indivizilor de a avea rezultate imediate?
Mediile economice instabile cresc probabilitatea de a lua decizii financiare greșite, indiferent de nivelul veniturilor. Nu este deloc surprinzător ca această tendință de a prefera câștigurile mai mici, dar imediate, să se manifeste mai frecvent în rândul celor cu resurse financiare mai puține, care au o nevoie mai mare de bani pe termen scurt. Cu toate acestea, mediile economice sărace – nu doar „a fi sărac” – sunt, de asemenea, asociate mai puternic cu această tendință, inflația și inegalitatea economică fiind factori specifici care pot explica acest comportament. Este de la sine înțeles că a avea venituri mici ar încuraja obținerea de câștiguri mai mici, imediate, iar datele noastre susțin acest lucru. Dar vedem, de asemenea, că, dacă sunteți bogat într-un mediu economic extrem de instabil, cu inflație ridicată și inegalitate ridicată, este, de asemenea, mai probabil să luați decizii pe termen scurt care pot fi problematice mai târziu. De exemplu, nealocarea resurselor financiare pentru viitor – a nu economisi bani pentru propria sănătate. Dacă inflația este ridicată și s-ar putea înrăutăți, poate că 550 lei într-un an nu vor mai valora de fapt cât 500 lei acum. Viitorul este în general incert, dar în țările mai sărace această incertitudine ar putea fi amplificată și atunci vei prefera cei 500 lei acum în cazul în care cei 550 lei este posibil să nu se mai concretizeze niciodată. Am constatat că o mai mare tendință de a amâna câștiguri mai mari la persoanele cu venituri mult mai ridicate (mai bogate), cu excepția celor extrem de bogați.
În acest studiu faceți referire la termenul de ”temporal discounting”, un termen care indică preferința oamenilor de a avea câștiguri mai mici, imediate, în detrimentul unor câștiguri mai mari, întârziate. Credeți că deciziile acestea grăbite, de a avea câștiguri imediate, sunt cauzate de comportamentul schimbat al consumatorului COVID-19? De nesiguranța pe care a adus-o pandemia?
Poate fi o ipoteză de testat într-un studiu viitor. Nu am urmărit acest lucru în cercetarea noastră, dar gradul ridicat de incertitudine, teama față de viitor, schimbările pe plan economic pot genera modele specifice de comportament, mai ales când este vorba despre decizii financiare.
Cum ați reușit să faceți măsurarea, identificarea anomaliilor comportamentale și care au fost metodele de colectare a datelor?
Datele au fost culese online, prin intermediul unui chestionar. Chestionarul a fost adaptat și tradus în limbile fiecărei țări implicate în studiu, iar sumele de bani de la care au fost construiți itemii au fost adaptate în funcție de nivelul economic al fiecărei țări, de venitul mediu și de pragul de sărăcie, astfel încât să ne asigurăm că sumele de bani de la care porneau scenariile din fiecare întrebare erau realiste. Itemii propuneau scenarii precum: „Ce preferi: să primești 500 lei acum sau 550 lei peste 12 luni? Dacă ar trebui să plătești pentru ceva, ce ai prefera: să plătești 500 lei acum sau 550 lei peste 12 luni?” În acest fel, am descoperit totodată că oamenii nu sunt consecvenți în a lua decizii între opțiunile financiare imediate și viitoare. De exemplu, atunci când pot alege între a primi o sumă mai mică astăzi și una mai mare puțin mai târziu, majoritatea oamenilor vor prefera să primească suma mai mică astăzi. Cu toate acestea, atunci când li se oferă exact aceleași valori, dar pentru a efectua o plată (în loc să primească bani), majoritatea oamenilor ar prefera să plătească o sumă mai mică astăzi. Suntem dispuși să renunțăm la beneficii atunci când vine vorba de câștiguri mai rapide, dar încercăm să evităm să pierdem mai mult atunci când vine vorba de plăți. Acesta este tocmai motivul pentru care facturile cardului de credit arată sume de plată precum „minimum de plată” mai degrabă decât „iată cât veți pierde dacă nu plătiți acum”. În general, oamenilor le place certitudinea și vor accepta rezultate mai mici, dar până la un anumit punct. Odată ce câștigurile potențiale devin mult mai mari, această preferință se schimbă, de exemplu preferăm să primim 5500 lei peste 12 luni decât 5000 lei chiar acum. Acest fenomen se numește magnitudine absolută, adică preferința crescută pentru câștiguri întârziate atunci când valorile devin substanțial mai mari, chiar și atunci când diferențele relative sunt constante.
Am mai constatat în studiul nostru și anumite anomalii, un bias care ține de prezent. S-a constatat că în foarte multe dintre grupurile din fiecare țară oamenii tindeau să spună că ar prefera 500 de lei acum decât să aștepte 12 luni pentru a primi 550 de dolari. Dacă perioada aceasta de timp era cumva amânată – adică dacă li se spunea: preferi să primești 500 de lei peste 12 luni sau 550 de lei peste 24 de luni? — oamenii tindeau în mai mare măsură să aștepte 24 de luni și să primească suma mai mare, deși creșterea era la fel ca în prima situație. Această „anomalie” poate fi numită eroarea prezentului (present bias) deoarece sugerează că a deține bani acum îi face mai valoroși decât a-i deține mai târziu. Această anomalie s-a constatat indiferent de nivelul economic sau de țara de proveniență.
Din grupul țintă au făcut parte adulții cu vârsta cuprinsă între 18-34 de ani. Cum ați reușit să identificați totuși vârsta persoanei, educația acesteia, dacă beneficiază de rata de șomaj sau nu? V-ați folosit de social media, de analiza impactului postărilor pe Instagram și Facebook sau de alternative precum Reddit sau Quora?
Participanții au fost adulți cu vârsta peste 18 ani, nu a existat o limită maximă de vârstă. Au fost adresate și o serie de întrebări socio-demografice, pentru a ne asigura că eșantionul este eterogen și că acoperim toate caracteristicile necesare unui eșantion reprezentativ și care să ne permită să facem generalizări. Vârsta, apartenența de gen, statutul piața muncii, nivelul veniturilor, nivelul studiilor, statutul marital etc. Datele au fost culese online, chestionarul fiind postat pe rețele de socializare, grupuri de discuții sau comentarii la știri financiare pe platforme precum Reddit, tocmai pentru a ne asigura că vom obține în fiecare țară eșantioane cât mai aleatorii.
Rezultatele acestei cercetări, aprobate de către Universitatea Columbia din New York, arată că persoanele cu venituri mari nu manifestă preferințe pentru câștiguri imediate sau pe termen lung semnificativ diferite față de persoanele cu venituri mici. Care credeți că este explicația?
Rezultatele pot fi explicate de tendința generală a oamenilor de a prefera câștigurile sigure, chiar dacă sunt mai mici și dificultatea de a amâna câștigurile mai mari, dar care implică un grad mai mare de nesiguranță sau incertitudine. Poate fi asemănată această tendință și cu un alt fenomen bine-cunoscut în psihologie, testul bezelei (the Marshmallow Test). Testul bezelei a fost realizat inițial preșcolari care erau invitați într-o cameră unde li se prezenta următoarea situație: Ai aici o bezea. Poți să o mănânci acum sau poți să aștepți până mă voi întoarce și atunci vei primi două bezele. Experimentatorul părăsea camera și copiii erau observați printr-o oglindă unidirecțională. Experimentatorul revenea în cameră după 15 minute sau când copilul suna dintr-un clopoțel care anunța că a mâncat bezeaua. Deși testul acesta propus de către Walter Mischel face referire la autocontrol, arată totuși o tendință de a prefera ceea ce este imediat și sigur, tendință care se pare că este globală, fără să fie foarte mult influențată de caracteristicile socio-demografice.
Sunt de părere că inflația și inegalitatea economică au o influență proastă în alegerile personale, alegeri care pot afecta o întreagă populație. Dacă se propagă unda de șoc în ansamblul sistemului financiar planetar prin „efecte de contagiune”, vor exista repercusiuni în lanț. Astfel, cred că vom asista la o uniformizare a globalizării. Să fie această presupunere o exagerare?
Una dintre concluziile studiului nostru este chiar aceasta, că inflația și inegalitățile economice pot duce la decizii financiare individuale proaste. Incertitudinile tot mai mari legate de viitor cauzate de instabilitatea politică, amenințările pe plan mondial (pandemii, război, schimbări climatice etc) pot influența deciziile pe care le luăm în toate domeniile și, desigur, și deciziile financiare.
Implicațiile unor studii precum cel derulat de noi ar putea duce la politici economice mai bine informate, cu implicații pentru sănătatea publică. Există legături între luarea deciziilor și alimentația sănătoasă, vaccinarea, purtarea unei măști, exercițiile fizice. Identificarea faptului că preferințele indivizilor pentru opțiuni imediate față de cele pe termen lung sunt influențate de contextul social și nu sunt doar alegeri proaste poate ajuta la propunerea de programe sau politici care să îi ajute pe cei mai vulnerabili să își planifice mai atent viitorul și să ia decizii mai eficiente pe termen lung.
Deși educația financiară nu reprezintă un obiectiv explicit și distinct al curriculum-ului național, mă bucur că sunt oameni ca Ana-Maria Cazan care derulează studii ce pot duce la informații clare despre ceea ce înseamnă economie. The globalizability of temporal discounting a fost publicat de curând în prestigioasa revistă www.nature.com, iar în cercetare au fost implicate și Iulia Grabovski și Anișoara Melnic, masterandele Universității Transilvania din Brașov.
