Interviu │ Anca Floroiu: „Classix Festival 2023 aduce o serie de concerte inspirate din scrierile lui J.R.R. Tolkien, H.P. Lovecraft sau Lucian Dan Teodorovici”

Classix Festival 2023 începe în curând la Iași și se desfășoară între 26 februarie și 4 martie într-o serie de clădiri foarte importante și ofertante din punct de vedere cultural și arhitectural. Am vorbit cu Anca Floroiu, director de comunicare al festivalului, despre noutățile fascinante pe care le aduce această a patra ediție, despre cum muzica va fi însoțită de literatură și jocuri de lumini, precum și despre animațiile și scurtmetrajele din program, dar și despre provocările organizării unui eveniment amplu, așa cum este festivalul de la Iași.

Classix Festival 2023 înseamnă a patra ediție a primului festival independent de muzică clasică din Iași. Ce aduce nou și diferit ediția de anul acesta? 

În primul rând, poate și cea mai importantă dintre toate, ne readuce bucuria de a simți acea emoție colectivă a unor săli pline, a muzicii experimentate cu bătăi de inimi la unison, într-o vervă și o efervescență care cuprinde orice spectator. Ultimii doi ani pandemici ne-au răpit satisfacția de a trăi și simți undele și vibrațiile muzicii împreună, dreptul la replică ca public prin valurile de aplauze frenetice, ne-a modificat relația afectivă cu actul artistic și felul în care ne raportăm ca indivizi la mulțimile de oameni. 

Ca element de noutate, această ediție aduce în focus literatura și o îmbină cu muzica într-o serie de concerte inspirate din scrierile lui J.R.R. Tolkien, H.P. Lovecraft sau Lucian Dan Teodorovici. Avem trei compozitori care au scris lucrări simfonice pe versurile sau textele scriitorilor enumerați mai sus. Martin Romberg, compozitorul în rezidență al acestei ediții, va avea premiera internațională a lucrării ”Elven Songs” – lucrare comandată de Classix Festival, scrisă în elvish și inspirată din întregul univers al Stăpânului Inelelor, precum și premiera națională a lucrării sale „Poemata Minora”, inspirată din scrierile lui Lovecraft. Compozitorul ieșean Paul Pintilie a scris o lucrare intitulată „Mustața lui Dali și alte culori” inspirată din pictoromanul omonim, semnat de Lucian Dan Teodorovici și ilustrat de artistul Felix Aftene.  

Nu doar literatura este cea care se îmbină cu muzica la Classix, toate concertele vor avea parte de un design de lumini și proiecții video care consolidează conceptul fiecărui concert, iar alături de ținutele artiștilor și scenografie, vor transpune spectatorii într-o lume nouă, inspirată din universul surprins în partituri. Producția din spatele fiecărui eveniment se aseamănă mai degrabă cu cea a unei opere sau a unui musical — ce ne propunem noi la Classix e să scoatem spectatorul din paradigma unui concert de muzică clasică și să le redefinim experiența. Iar astfel am reușit să apropiem și să fiedelizăm și cele mai improbabil public: tinerii. 

Un nou ingredient pe care ne bucurăm să îl aducem în programul acestei ediții reprezintă un set de proiecții de scurtmetraje și animații de la reputatul festival Ars Electronica, cu sprijinul Forumului Cultural Austriac. Un showcase care va răsfăța preferințele artiștilor vizuali, animatorilor și fanii genului cu o selecție de filme animate produse în ultimii 2 ani de zile și care au lăsat amprente adânci în sufletele juriilor care le-au premiat. 

© Classix Festival

Cum a apărut ideea festivalului sau, mai concret, care este nevoia căreia îi răspunde festivalul prin existența sa? Și de ce la Iași?

În primul rând aș vrea să amintesc de nevoia de a pune Iașul pe hartă cu un produs cultural care e doar al lui, unic în formatul lui, cu un aport consistent și coerent din punct de vedere artistic. Comunitățile ieșene să aibă un proiect cu care să rezoneze și să evolueze odată cu el. Artiștii români să aibă o scenă de performance și experiment. O platformă de lansare și de recunoaștere a talentului, a aptitudinilor artistice. Studenții ieșeni să aibă o varietate de evenimente pe care să le experimenteze și să-și formeze gusturile. Este un festival dedicat și devotat oamenilor lui. 

Ideea proiectului a pornit de la Dragoș Cantea — pianist concertist ieșean, actualmente stabilit la Oslo: el și-a dorit să aducă orașului care l-a format know-how-ul și artiștii pe care i-a întâlnit, să contribuie la efervescența culturală a orașului și să-i ofere oportunitatea de a lua contact și cu alte culturi, compoziții, artiști — muzical vorbind. Patricia Butucel, cofondatoarea festivalului Classix, este și ea o ieșeancă convinsă că poate face o schimbare în oraș și în oamenii lui cu proiecte născute și crescute aici. Și o face de minune. Lor li s-a alăturat o seamă întreagă de artiști și colegi care au același motor și aceeași dorință de a-și modela orașul cu evenimente contemporane din toate punctele de vedere. Iașul e orașul marilor iubiri, iar această aventură contemporană numită Classix Festival e o scrisoare de dragoste pe care noi toți i-am adresat-o. 

© Classix Festival

Nu doar repertoriul este atrăgător, ci și ineditul din desfășurarea festivalului în săli atipice, cum este organizarea primului concert de pian într-o catedrală din Iași, alături de proiecții vizuale. Cu ce alte arte se îmbină muzica clasică de la Classix?

Arte vizuale (pictură, ilustrații, proiecții), dans, film, arhitectură, sculptură, animație, design grafic, design de lumini… sunt o mulțime de discipline artistice care s-au împletit cu muzica clasică în programul festivalului și vor continua să o facă. Fie că e vorba de concerte sau de evenimente conexe, fiecare manifestare apelează la sincretism. 

Dimensiunea arhitecturală a întregului festival este evidențiată prin locațiile alese și prin valorificarea unor trăsături de natură ornamentală sau structurală. O scenă concentrică în mijlocul unui mozaic cu un bestiar sub coloanele iluminate ale Palatului Culturii, o orchestră de cameră care concertează sub bolta de sticlă a Palatului Braunstein, proiecții pe altarul și iluminatul arhitectural al ogivelor unei catedrale, lumini colorate din exteriorul ușilor de fier ale palatelor care simulează trecerea razelor prin vitralii — toate acestea fac parte din detaliile unei aventuri contemporane, atent planificate de toți artiștii vizuali și oamenii din producție care au ca misiune augmentarea stărilor vizate în lucrările de muzica clasică. Iar genul clasic e foarte generos în această privință: într-o singură simfonie putem trece de la extaz la solemnitate, de la jovialitate la dramatism, de la renaștere la frustrare. Și în spatele fiecărei părți dintr-o lucrare de muzică clasică este câte o poveste care poate fi ilustrată: spre exemplu, Ritul Primăverii al lui Stravinski invocă un rit păgân solemn, cu bătrâni înțelepți, așezați în cerc, privind o fată tânără dansând până la moarte. Aceste povești pe care le poartă partiturile în rândurile lor deschid noi lumi, universuri și contexte care pot fi aprofundate în decoruri și scenografie, în vestimentația artiștilor, în designul de lumini și proiecțiile video, cu bețișoare parfumate care să inducă o anumită atmosferă în sală și așa mai departe. Producția acestor concerte de muzică clasică e foarte ofertantă din prisma naturii lucrărilor și a simbolurilor pe care le poartă. 

© Classix Festival

Programul de festival arată excelent, m-aș opri doar la câteva seri care mi-au atras atenția: Balkan Spirit, Mystic Tales, The past presents the future. Cine și cum a conturat organizarea acestei ediții care pare că vrea să spună o poveste despre muzică nu doar traversând timpul, ci și continentele?

Fiecare ediție reprezintă un cocktail creativ pe ariile fiecăruia de expertiză, de la directorul nostru artistic care propune repertoriul concertelor, la echipa de producție video, visuals și light design care transpune și augmentează conceptul într-un întreg univers, la echipa de design și comunicare ce „împachetează” poveștile fiecărui eveniment și le adaptează publicului — e o muncă de echipă care aduce know-how-ul fiecăruia pe câte un domeniu de activitate și le îmbină într-un concept de eveniment coerent transmis prin toate moleculele care-l alcătuiesc publicului. 

Concertele menționate aduc muzica clasică contemporană în prim plan, iar participarea compozitorilor în viață și includerea lucrărilor lor în programul festivalului este o dimensiune pe care am exploatat-o din ce în ce mai mult pe parcursul ultimelor ediții. Prea mulți artiști și-au căpătat recunoașterea binemeritată după ce au părăsit lumea asta reticentă la schimbări și la noile curente muzicale, iar noi ne dorim să oferim un spațiu de audiție acum, cu ei alături în acest demers explorator.

© Classix Festival

Ați lansat și un call pentru voluntari. Cât de important este pentru un astfel de eveniment să aibă parte și de susținere voluntară? Există un profil ideal al aplicantului pentru a face voluntariat la Classix 2023?

Importanța voluntarilor la orice festival este una vitală — nu doar din prisma volumului uriaș de muncă pe care îl presupune acest tip de activitate, ci mai ales din prisma oportunității pe care o au tinerii în a dobândi experiență de lucru și deprinderi noi. Este o experiență minunată pentru ei, iar sensul pe care îl capătă știind importanța contribuției lor le oferă încredere pe viitor să intre pe piața muncii cu un istoric pe care să se poată baza. 

În fiecare an am avut înscrieri record, sute de voluntari din care a trebuit să alegem între 70 și 150, iar interesul lor ne confirmă faptul că noile generații își doresc să se implice în proiectele cu care rezonează — nu sunt atât de pasivi la oportunități precum predecesorii lor. Desigur, și numărul de festivaluri, ONG-uri, activități care solicită participarea lor s-a multiplicat enorm în ultimii ani, dând astfel posibilitatea tuturor să găsească nișa în care doresc să se implice pentru a-și îndeplini nevoia de a contribui în comunitate, în cauzele în care cred, în a sprijini o schimbare sau în a colecta experiența necesară inserării pe piața muncii. 

Profilul voluntarului Classix vizează în primul rând curiozitatea și seriozitatea, deschiderea la nou, sociabilitatea, disponibilitatea de a lucra mereu în echipă, un zâmbet larg și multă, multă energie. 

© Classix Festival

Alături de Kaufland România, care este partenerul principal, ați lansat și bursele pentru masterclassuri destinate tinerilor muzicieni din România: 68 de sesiuni pentru 9 specializări diferite, susținute de 16 muzicieni profesioniști nu doar din România, ci și din UK, Coreea de Sud, Danemarca, Spania, Israel și nu numai. Cum arată interesul manifestat până acum de potențialii participanți? Există înscrieri care depășesc așteptările? 

Masterclass-urile au stârnit interesul tinerilor muzicieni încă de la lansarea lor, în 2021. În România nu există foarte multe oportunități de perfecționare pentru ei — mai ales alături de artiștii străini care au deja cariere stabilite la nivel internațional. Prin urmare, și în acest an am avut un număr record de înscriși. Apelul de înscrieri a fost adresat tinerilor înrolați în instituțiile cu profil muzical din România și Republica Moldova (colegii, licee și universități), precum și proaspeților absolvenți ale conservatoarelor din cele două țări. Astfel, avem un public-țintă care cuprinde vârstele medii 10-27 de ani, e o arie generoasă care include participarea tuturor celor la început de drum… sau de partituri. 

Programul Classix in Art mai include o componentă care stârnește de asemenea interesul tinerilor artiști: bursele de creație. În fiecare an, după încheierea festivalului, am anunțat alături de partenerii noștri, Kaufland România, o serie de burse pe diferite domenii de activitate: de la muzică, coregrafie, new media, arte vizuale, arte performative — iar câștigătorii au primit câte 1000 euro pentru a-și realiza proiectele. Pentru un artist, e uneori cel mai mare vis de îndeplinit: să-și vadă proiectul prinzând viață. Iar bucuria pe care o vedem văzând cum se întâmplă acest proces e de-a dreptul uluitoare. 

© Classix Festival

Iubitorii de muzică clasică se vor afla, cu siguranță, în sălile de evenimente. Dacă tot vorbim despre tema acestei ediții, care este Metamorfoza, cum sunt atrași cei nepasionați? Cum vorbește festivalul pe limba celor care nu sunt neapărat connaisseuri, dar care ar putea descoperi în ei înșiși, prin intermediul festivalului, bucuria de a savura cap-coadă un concert la un instrument care poate nu le este familiar?  

Publicul vizat încă de la prima ediție a inclus curioșii, exploratorii, pe cei care nu au avut o relație cu muzica clasică — dar care doresc să o definească. Este deja un concept împământenit faptul că această muzică aparține elitelor, burghezilor și aristocraților, însă poate aduce atât de mult în viețile fiecăruia dintre noi… dacă îi dăm ascultare.  

Mulți au prins gustul festivalului văzând transmisiunile live ale concertelor, iar din punct de vedere al imaginii, acestea atrag prin elementele de scenografie, lumini și proiecții de care am amintit adineauri. Spectatorii noștri digitali au înțeles încă de la prima ediție faptul că concertele organizate de noi sunt „din alt film”, unul contemporan și adaptat culturii noastre de consum. Cu toții știm că în ultimii ani, preferințele și așteptările fiecăruia dintre noi s-au rafinat — petrecem atât de mult timp în mediul digital, avem un contact facil cu multe alte culturi și tendințe, practici și toate acestea ne rafinează spiritul critic și simțul artistic.  

© Classix Festival

E greu de spus la naștere sau în primii ani de viață unde îți vezi copilul ajuns la maturitate, însă trebuie să vă întreb și din dedesubturile strategiei de dezvoltare pe termen lung, mai ales dacă o amestecăm cu niște wishful thinking: care sunt speranțele dumneavoastră pentru creșterea în timp a Classix Festival? Să ne imaginăm un număr rotund, ales la întâmplare: cum ar fi ediția din anul 2050, de exemplu?

Anul 2050 ne aduce primul concert Classix pe lună. Cu tot cu public. Și vom asculta o muzică clasică inovatoare, mai experimentală, interculturală, interdisciplinară, incluzivă și colaborativă. Până atunci cu siguranță Anotimpurile lui Vivaldi nu vor mai fi patru la număr, dar vom inventa noi instrumente muzicale care să ne bucure timpanele. 

Lăsând deoparte aspirațiile selenare, următorii 30 de ani ne vor propulsa și mai tare în realități augmentate și alternative, care vor putea fi experimentate prin mult mai multe piese de tehnologie. Până atunci, inteligența artificială va avea un rol în programul artistic sau cel operațional — va extrage toate informațiile din cloud și va trimite toate email-urile cu detaliile de ospitalitate și va purta conversații cu publicul — știm aici cel puțin 3 departamente care ar fi în extaz să aibă un bot de partea lor care să le eficientizeze aceste task-uri. Vom avea artiști invitați la festival ce vor interpreta simfonii compuse de AI. Păzea, Bach! Glumim, nu te întrece nimeni!

Publicul va aprecia experiențele live mai abitir, până atunci digitalul ne va cuceri o porțiune și mai mare din viață, iar contactul uman se va diminua considerabil. 

Dar până ajungem pe lună, vom îmbrățișa cu pași organici tendințele de dezvoltare ale tehnologiei și curentele artistice, le vom împleti cu povestea festivalului, cu dorințele și cu așteptările publicului, cu aspirațiile fiecărui visător care ne alcătuiește echipa. Și mai ales cu inimile vibrând în bucurie și pasiune pură. 

Programul ediției a patra a Classix Festival 2023 este disponibil aici, iar pe pagina de Facebook a Revistei GOLAN veți putea urmări o parte dintre evenimente. 

mm
Anca Zaharia
A scris pentru Revista Hyperliteratura, Serial Readers, Zile și Nopți, Cinemap. Mai scrie pentru Dilema veche și Fain de România. A lucrat în crâșme, în publicitate și la radio, a fost librar și manager de librărie, a făcut PR, comunicare și social media, a tradus cărți și face redactare și corectură pentru câteva edituri de la noi. A obosit, s-a odihnit și a scris „Sertarul cu ură”, „Jurnal de librar”, „Suicid” și „Eu n-am trăit războiul”. Încă vie. Co-fondator & redactor-șef la Revista Golan.

Ultimele articole

Related articles

Leave a reply

Introdu comentariul tău
Introdu numele aici