Glitch: Biblioteca de Design – un cadru creativ pentru dialoguri între artă și design

Bibliotecile din țară au un mare handicap atunci când vine vorba despre raftul de artă. Deși o bibliotecă de artă, implicit de grafică reprezintă un pilon esențial pentru dezvoltarea comunității artistice și culturale, de cele mai multe ori găsim albume și cărți de teorie și filosofie a artei mai degrabă la bibliotecile facultăților de profil, și nici acolo nu reușești să găsești mare lucru oricum. În plus, de tradus nu prea se preocupă traducătorii noștri atunci când este vorba despre teme de design, dar nici titlurile publicate în alte țări nu putem spune că umplu librăriile sau bibliotecile noastre. Costurile de traducere și de producție sunt mari, iar interesul acelor câțiva pasionați sfârșește în arhive de pe internet sau în librării internaționale. Totuși, o astfel de librărie sau bibliotecă ar fi acel spațiu care promovează nu doar accesul la resurse valoroase, ci și un schimb de cunoștințe și colaborarea între profesioniști din domenii diverse. 

Prin deschiderea unui astfel de loc, se creează un punct de întâlnire pentru artiști, designeri graficieni, curatori, critici și pasionați de artă, iar fondatorii Glitch au simțit atât nevoia publicului încă de nișă, cât și efectele pozitive pe termen lung în ceea ce privește accesul la publicații specializate, cărți rare și materiale care abordează atât aspecte tehnice, cât și concepte teoretice și estetice esențiale în domeniul artelor vizuale și al designului grafic.

În România aveam până acum doar Bucharest Graphic Days, o inițiativă extraordinară pornită de Ciprian N. Isac, co-fondator al Atelierului de Grafică, București (2005). Graphic designer specializat în design de carte, de eveniment, pasionat de vechituri, arhivare, administrator de blog și arhivă foto, inițiator și realizator de evenimente pe diverse teme grafice și conexe (expoziții, ateliere, editoriale), Ciprian a știut că pe cât de necesar și valoros este acest proiect, pe atât de mult poate să meargă șontâc-șontâc, oricât de mulți specialiști în domeniu, preponderent internaționali, a reușit fondatorul să aducă în România zilele festivalului. Poate că aveam mai mare nevoie de un spațiu fizic, pe care să îl consultăm ori de câte ori este cazul, nefiind condiționați de evenimente și festivaluri recurente, dar la care nu putem participa chiar tot timpul.

În ideea că o bibliotecă de acest tip poate aduce laolaltă lucrări de referință din istoria designului, monografii ale unor artiști și designeri influenți, dar și publicații de nișă sau cataloage ale unor expoziții inovatoare, Glitch s-a lansat cu tam-tam și cu invitați de excepție. Artist talks, design sessions sau serii de recomandări din partea echipei Glitch, toate astea promit în sfârșit accesul la o colecție vastă și variată de resurse de calitate care înseamnă mai mult decât simpla documentare; înseamnă inspirație, învățare continuă și aprofundarea înțelegerii legăturilor subtile dintre artă, design și societate. Prin aceste resurse, designerii și artiștii pot descoperi tehnici noi, tendințe contemporane sau pot analiza mișcările artistice istorice pentru a-și perfecționa abordările creative.

Biblioteca Glitch oferă o colecție impresionantă: peste 600 de volume, acoperind o gamă extrem de variată de subiecte în domeniul artei și designului grafic. Aceasta include lucrări ce explorează practici artistice și artă vizuală, alături de studii teoretice și critici culturale, precum și diferite ramuri ale designului grafic, cum ar fi tipografia, ilustrația, designul de afișe, fotografia și istoria designului. 

Spațiul situat pe Bulevardul Dacia 57, la etajul 2, a fost deschis publicului în luna august. În perioada august-septembrie, au avut loc în noul spațiu numeroase ateliere și discuții dedicate designului și artei contemporane. Aceste sesiuni sunt esențiale pentru stimularea creativității și a colaborării între profesioniști și pasionați ai acestor domenii, iar dacă ar trebui să numesc anumite evenimente, ei bine, la design sessions vizitatorii au făcut cunoștință cu designerul și art directorul Ovidiu Hrin, alături de care am explorat rolul designului grafic ca formă activă de exprimare artistică. Cunoscut la nivel internațional, Hrin a contribuit la peste 100 de publicații de design și a împărtășit din experiențele sale inovatoare. Gelu Florea, un artist recunoscut pentru abordarea sa creativă în publicitate și design independent, a discutat despre impactul cărților sale realizate manual, expuse la Romanian Design Week. Experții Maria Bîrsan, Radu Lesevschi și Vlad Mihai a adus perspective diverse despre interacțiunea dintre design și literatură, evidențiind modul în care aceste domenii se influențează reciproc.

În cadrul artist talks, Larisa Crunțeanu a vorbit despre granițele dintre realitate și ficțiune prin practica sa artistică unică, ce reînvie amintiri și colaborează cu publicul. Lucian Bran, fotograf de renume, a discutat despre rolul documentării în fotografie și despre modul în care aceasta poate transforma percepția asupra realității. Suzana Dan a analizat relația dintre artă și cultură, oferind o viziune profundă bazată pe experiența sa vastă în domeniu, iar Alina Andrei a împărtășit din practica sa artistică și curatoriatul în spații culturale, discutând despre poveștile vizuale pe care le creează. Toate aceste sesiuni au fost gratuite, dar necesitau înscriere în prealabil, o regulă care se va aplica și întâlnirilor viitoare din cauza numărului limitat de locuri. Activitățile de acest tip nu doar că sprijină dezvoltarea profesională a participanților, ci și îmbogățesc comunitatea culturală prin schimbul de idei și experiențe.

O bibliotecă de artă nu este un simplu depozit de carte, ci are un rol crucial în a susține dialogul interdisciplinar și colaborarea. Iar prin organizarea evenimentelor de tipul prezentărilor de artist, a sesiunilor de discuții și ateliere tematice, se creează oportunități pentru profesioniștii din domeniul comunicării culturale și designului. Asta s-a văzut la fiecare eveniment déjà organizat la Glitch, unde participanții au interacționat și au împărtășit idei chiar dacă unii dintre ei erau tineri aspiranți, începători sau chiar membri ai altor comunități artistice. Astfel de inițiative ajută cu siguranță la formarea unei rețele de sprijin și dezvoltare profesională, facilitând crearea de proiecte colaborative care integrează multiple forme de expresie artistică și tehnici de design.

În contextul actual, în care accesul la resurse culturale este adesea limitat și în care proiectele din sectorul cultural se confruntă cu dificultăți de finanțare, o bibliotecă de acest tip devine un catalizator important. Aceasta își asumă rolul de a genera noi valuri de inspirație și inovație prin oferirea unui spațiu unde ideile pot prinde viață, fiind susținute de o bază solidă de cunoștințe și expertiză. În acest sens, biblioteca devine nu doar un loc fizic, ci un hub cultural dinamic, dedicat dezvoltării sectorului artistic și cultural și creării de oportunități pentru colaborări interdisciplinare.

Prin evenimente și activități variate, biblioteca Glitch va contribui cu siguranță la dezvoltarea audiențelor culturale și va explora astfel modalități prin care arta și designul grafic pot deveni mai accesibile și relevante pentru publicul larg. De asemenea, spațiul oferă contextul perfect pentru a dezvolta noi modalități de promovare a artei contemporane și de conectare a acesteia cu realitățile sociale și ecologice actuale, fără a uita să sublinieze impactul pe care arta îl poate avea asupra percepțiilor și atitudinilor societății. Așadar, la o bibliotecă de artă și grafică precum Glitch, o să vezi că biblioteca nu este doar un loc unde se regăsesc cărți, ci un motor activ de schimbare și inovare, chiar o bibliotecă vie dacă ne gândim la toți specialiștii care îi trec pragul pentru networking. Este un spațiu de întâlnire pentru generațiile actuale și viitoare de artiști, un loc unde ideile se întâlnesc și se dezvoltă, un punct de reper într-un peisaj cultural în continuă transformare. Este, în fond, un simbol al efortului de a păstra viu spiritul creativ și de a extinde granițele dialogului artistic, adică un mare plus pentru viața culturală a celor din oraș, cel puțin.


Fotografii de Dragoș Hanciu.

mm
Carla Francesca Schoppel
Carla Schoppel este absolventă de filosofie, dar în continuă sondare a artei vizuale. Când nu citește despre Grecia Antică, decupează și lipește pentru a crea colaje analog, prin care își ilustrează propriile poezii. Sau trage cu Nadir, arcul ei tradițional mongolez.

Ultimele articole

Related articles

Leave a reply

Introdu comentariul tău
Introdu numele aici