Eforie Colorat. Șapte artiști deschid sezonul de „Artă (și ecologie) la Mal(ul Mării)”

O comunitate de artiști aduce un vis green culture la Eforie Sud, o poveste despre locuri uitate sau iresponsabil exploatate, care ar putea deveni spații frumoase și primitoare, încurajând dialogul între culturi, discipline, genuri și vârste. Derulată de Forumul Artelor Vizuale, inițiativa „Artă (și ecologie) la Mal(ul Mării)” reunește povești despre oameni și natură, semnate de șapte artiști vizuali: Irina Maria Iliescu, Alina Marinescu, Adrian Preda, Andrei Turenici și Meri The Zu.

Gânduri pierdute printre scoici și melci, lucrările lor, care vor rămâne la Cinemascop în perioada iulie-septembrie 2024, dau imagine unor scenarii triste, dar foarte probabile. Artiștii caută urmele civilizației moderne în valuri tulburi sau însoțesc până departe drumul speciilor pentru totdeauna alungate de vecinătatea cu oamenii. Tema ecologică va fi reluată în două instalații semnate de Emil Cristian Ghiță și în lucrarea Landscape, semnată de Alexandra Dumitrescu.

Consumerismul și obsolescența, alături de noile concepte europene de dezvoltare comunitară, bazate pe frumusețe, sustenabilitate și unitate, vor fi puse în discuție într-o serie de ateliere creative și în trei conferințe tematice, care vor fi organizate în incinta Grădinii Cinemascop. 

„Viața nu e un Disneyland. Tocmai de aceea, pânzele și zidurile noastre continuă să-și spună poveștile, adunând noi și noi semnificații și explorând teme acute la nivel global. Marea Neagră este prinsă într-un conflict armat, ceea ce prilejuiește diverse tipuri de agresiune asupra mediului, suntem invadați de tone de plastic, am devenit noi înșine plastic, ard chiar acum, în timp ce vorbesc, de la căldura înăbușitoare, iar toate acestea devin tot atâtea posibile direcții de explorare în discursul artistic. Nu vom schimba noi lumea, însă arta este cel mai bun mijloc de a contribui la ridicarea gradului general de conștientizare publică.” (Antoine Martinet, unul dintre artiștii francezi care au trecut, în rezidență, pe la Eforie Sud)

Tema este în mod particular relevantă pentru o localitate mică de la malul mării. Orașele de coastă strălucesc în fiecare vară, aglomerate, cu baruri și restaurante inundate de lumină, cu valuri înspumate care mătură skijet-uri sau saltele de plajă și cu un soare ademenitor, care se strecoară spre piele prin straturi de uleiuri aromate. Totul pare ușor, extravagant. O vacanță eternă. Dar așteptați încă puțin, până în lunile mai reci, de toamnă, când aceste orașe se arată într-o lumină total diferită.

Și modele în turism se schimbă cu timpul, ridicând pe culmi sau grăbind declinul orașelor specializate. Comunitățile locale din orașele turistice par, uneori, invizibile, un fel de asistent discret, menit doar să întrețină vocația identitară a unei destinații de vacanță. Se întâmplă la Paris și Veneția, dar mai ales în orașele de coastă, înțelese, cel mai adesea, doar ca un decor estival care-și împrumută definițiile din exuberanța călătorilor sezonieri. 

„Ne inspiră ideile generoase ale curentului New European Bauhaus, care propune o tranziție spre ecologie, cu schimbări la toate nivelurile, în modelele de afaceri, schimbări de tehnologie, standarde ridicate de mediu, dar și schimbări comportamentale – atât în ​​producție, cât și în consum. Este una dintre zonele în care rolul artei – și al culturii în general – devine crucial. Pentru a putea construi orașul viitorului, e nevoie de o atenție sporită asupra prezentului. Orașul viitorului este frumos, cu o estetică încântătoare, inspirat de artă și cultură, răspunzând nevoilor tuturor locuitorilor săi, pentru că îmbunătățește calitatea experienței, dincolo de funcționalitate. Comunitățile viitorului sunt durabile, în armonie cu natura, cu mediul și cu planeta. Rolul culturii și artei în acest proces trebuie privit din două perspective: modul în care practicile de producție culturală și artistică pot fi mai durabile și modul în care cultura și arta pot contribui la creșterea gradului de conștientizare cu privire la necesitatea tranziției ecologice.” (Alexandra Dumitrescu, inițiator, alături de Emil Cristian Ghiță, al proiectului Artă la Mal)

De flora și fauna locală puțini sunt cei care, odată intrați în rolul de turiști, ar mai fi dispuși să țină seama. Multe specii de peşti, plante şi alte vieţuitoare au dispărut ori sunt pe cale să dispară. Alături de unele familii de creveţi şi de scoici, de specii de sturioni, delfini și rechini, și căluţul-de-mare se află printre speciile amenințate. Altele îngroașă rândurile veteranilor de război, purtând, în tandem cu oamenii, trauma unor amintiri îngrozitoare. Lucrarea lui Adrian Preda, „Porc de Mare”, este o secundă ruptă din zbuciumul vieții marine din România și, totodată, o critică la adresa turismului iresponsabil, care pune în pericol viața animalelor, atât în mediul marin, cât și în cel terestru. Cel mai mic cetaceu din Marea Neagră, marsuinul, cunoscut și sub numele de „porc de mare” sau „focena”, a fost asociat cu războiul, o vreme în care mamiferele ieșeau la mal însângerate și dezorientate, ca victime colaterale a deflagrațiilor.

În viziunea lui Adrian Preda, porcul de mare e prins într-un pahar de hârtie și caută cu disperare un ultim strop de apă. Artistul arată un balans fin, ușor de distrus: dorința oamenilor de a consuma și nevoia animalelor de a supraviețui. 

„Lucrarea este o metaforă vizuală pentru deșeurile aruncate neglijent de oameni, turiști sau localnici, atât de des și peste tot, care pot fi periculoase pentru animalele din acele medii afectate.” (Adrian Preda, artist)


Credit fotografii lansare: Ruxandra Lipan

Echipa

  • Fondatori: Alexandra Dumitrescu și Emil Cristian Ghiță
  • Curator: Ioana Marinescu
  • Grafică: Andrei Turenici
  • Fotografie: Ruxandra Lipan și Alexandra Dumitrescu
  • Comunicare: Evantia Barca
  • Social Media: Alexandra Ghiță
  • Financiar: Alina Chiciudean
  • Logistică: Ionuț Cosmin Idu
  • Responsabil voluntari: Andreea Solba

Ultimele articole

Related articles

Leave a reply

Introdu comentariul tău
Introdu numele aici