Astăzi am dormit bine. Nu mult, dar bine. Mă simt odihnit. Ziua 4 începe promițător. Google Weather ne trimite ploaie în Bonțida toată ziua. Aștept să văd dacă mă bucur sau nu. Azi îmi cumpăr ori pelerină, ori evantai. Ploaia trece, temperatura rămâne perfectă pe toată perioada zilei. Mi-am luat pelerina degeaba. Pe altă ploaie nu mai ies.
Merg la Irina Rimes. E artistul meu favorit român, deci satisfacția e garantată. A început, ca de multe ori când am văzut-o, cu Visele. A continuat cu Cosmos, apoi a trecut la ultimul ei album, cu: Bădiță, Ielele, Dudadu, care sunt combinația aia de folcloric cu rock și cu electronică cu care ne-am obișnuit aproximativ deja de la alții gen Subcarpați, ADDA. Live se aude mai bine decât de pe Youtube. Spre final iese Adi Despot, rămas la distracții de ieri. Cântă împreună Basul și cu Toba mare. Ce cute sunt. Ne-a plăcut.
Mergem la Booha stage by glo, unde P Money bagă drum n bass și cântă. Sună incredibil. M-am mai pierdut pe la niște party-uri drum n base în viață, sunt pentru mine, dar ăsta e incomparabil mai bun. Începe distracția propriu-zisă, dansăm o oră jumate. MC-ului îi place de noi, ne anunță că următorul artist care trebuia să ocupe scena a pierdut avionul, și dacă vrem, mai bagă el o oră. Nu că vrem, îl obligăm. Mai dansăm o oră. Plecăm de acolo și azi deja e o zi reușită.
De aici ne despărțim, pentru că Andi Moisescu și Massive Attack performează în același timp. Eu mă duc la Andi Moisescu, pentru că mi-am făcut o promisiune și nu mă dau în vânt după MA. Andi Moisescu techno-tizează melodii ca ”Flowers”, de la Miley Cyrus, ”I Follow Rivers” de la Lykke Li. E ok, e de chemat la nunți.
După ce ne reîntâlnim cu restul grupului aflăm că pe parcursul concertului MA s-au afișat încontinuu imagini și mesaje: pro Palestina, anti-capitalism, cu maimuța lui Elon Musk cipată și cu animale abuzate în general, despre conspirații și Ucraina. Slay.
După asta, urmează concertul Chase & Status. Nici nu știu cum să mă exprim. În mai puțin de 10 minute îmi dau seama că e cel mai fain concert din viața mea. Am învățat de ieri de la BMTH că n-are rost să mă bag la înghesuială, deci stau în spate, lângă bar, mi-am făcut loc vreo 3 metri pătrați, am un întreg ring de dans pentru mine, îl folosesc tot, ba chiar încerc să fac rost de mai mult. I mean, oamenii ăștia scot pe scenă invitat după invitat, toate piesele sunt bangere, e raiul drum n bass-ului. Se termină, mă gândesc: n-o să mai fiu așa fericit o vreme.
După aceea stăm vreo 30 de minute să vorbim numai despre cât de fain a fost. Pe unii i-au luat durerile de genunchi. Pleacă acasă. Alții mai dansează pe niște muzică proastă, un pic, cât mai putem – e și ăla un vibe. După care decidem să mergem acasă. Ce zi!
