#EC10 | Jurnal ziua 1: drumuri & bagaje, caniculă & SPF, Andi Moisescu & bere la 6 lei

Azi începe #EC10. M-am pregătit emoțional de câteva săptămâni. Sunt genul de om care se stresează preliminar cu unde o să fie toaletele când o să am nevoie și dacă SPF-ul se ocupă și cu reglarea temperaturii corporale pe cod roșu de caniculă. Dacă o să pot să stau, ca toată lumea, fără să devină prea inconfortabil. Nu demult am trecut și pe la Festivalul Medieval din Oradea, unde m-am apropiat prietenește de un atac de panică atunci când mi s-a părut că sunt imobilizat de mulțimea de oameni pe puțini metri pătrați. Nu m-am gândit decât că sper să nu fie așa și la Electric. 

În ultimii ani s-au înmulțit iepurește festivalurile, însă spre deosebire de celelalte, aici observ că mulți din cercul meu s-au check-in-uit deja prin Bonțida. Eu stau în Cluj, la niște prieteni cu care îmi voi petrece timpul și vom face zilnic dus-întorsul.

Ziua începe la 06:00, să fiu la timp pentru cea mai grea parte a festivalului: drumul spre Cluj. De când s-au scos trenurile am mai fost numai o dată și am regretat. 5 ore întregi de bu-dum-troc-poc te fac să te întrebi de câteva ori dacă merită să ieși din casă ca să te distrezi. Partea bună e că am ce asculta. M-am uitat peste lista de artiști cu L. și am aflat că tocmai ce a trenduit pe TikTok Sevdaliza (care va performa în ziua 5), cu piesa ”Alibi”. Te ajută în viață să ai informatori din Generația Z. O am pe repeat de câteva zile, deci practic e piesa mea preferată în momentul ăsta, iar eu nu pot să îmi scot din cap:

I just killed a man, she’s my alibi
Rosa que linda eres

Din line-up nu cunosc multă lume, dar eu s-ar putea să fiu cel mai comercial om de pe aici. Entuziasmul suprem e pentru Bring me the Horizon. Sigur că am auzit și de Sean Paul, dar n-o să îmi folosesc avantajele de om subțire și neînsemnat pentru a mă strecura până în față la el. La Irina Rimes o să merg, clar. Sper să plâng. Am fost surprins să îl văd pe Andi Moisescu (soțul soției sale). Din minutele pe care le-am văzut cu el la Românii au Talent, mă aștept să bage melodii Magic FM remixate, altfel nu e pe brand. Și nu m-aș supăra. Also, dacă va avea mesaje criptice cu privire la viața de acasă, o să beau și vă spun. În rest, mă bazez pe curiozitățile celor din jur.

În Cluj

Am ajuns, ne-am lăsat bagajele și am început să ne gătim. E prima zi, nu avem nicio așteptare. În autobuz, lumea vorbește: astăzi n-o să fie multă lume. Au fost 34.000 de oameni. Ne plângem fiecare de căldură în felul lui. Suntem victime.

Am ajuns în cortul presei, category is: clash of the patterns. We love that. Am primit și o cremă pentru soare și bilete de autobuz. Dacă mai continuă cu drăgălășeniile, o să am aere de VIP în curând.

Am intrat în LIDL, prima oară când asta reprezintă un eveniment. Ne-am luat bere și patiserii. Se coc patiserii aici în regim de urgență. Altfel ne-am da în cap pentru ele. Fornetti cu pizza nu mai este, trebuie să ai relații în interior să faci rost. 

Ne-am oprit pe la scena Booha, n-am stat mult pentru că nu eram destul de beți. Main stage-ul a fost neocupat în prima zi. Am continuat cu vizita generală prin Cărturești și încă pe la câteva scene, fără să ne oprim prea multă vreme pe undeva. Mi-am desfăcut cămașa și umblu în buricul gol. 

Am trecut pe la Hangar să vedem dacă ni se mișcă gleznele. La scurt timp a început Reel Party by BT with DJ Yoda, probabil mixul cu cele mai multe piese pe care le știu. Acolo am dansat până n-am mai văzut de transpirație. Au băgat piese ca: ”Espresso” de la Sabrina Carpenter, ”Paint the Town Red” de la Doja Cat sau ”Too Sweet” de la Hozier. N-aveai cum să te abții, așa că a trebuit să plec la un moment dat, cât mai puteam umbla. Am mai stat în fața castelului, unde era video mapping sincronizat cu un pian. Așa că m-am uitat la clădire 20 de minute.

Electric e și despre afacerile locale din jurul festivalului. La Garofița ne-am oprit să facem încălzirea cu bere la 6 lei, înainte să intrăm în festival. După ce am hotărât să plecăm spre casă, ne-am oprit în drum la un birt la care se dansa ca la banchet, pe melodii pe care le știu toți. Lumea se urcă pe mese numai ca să dea din mâini câteva secunde până să observe că nici ei, nici mesele nu au stabilitate. Am mai stat aici vreo oră, o oră jumate. 

Am luat autobuzul pe la trei, trei și ceva. Începuse să plouă. A fost doamne-ajută. Am ajuns acasă pe la patru jumate, am adormit pe la 6. Of…


Fotografii de Laurențiu Marius.

mm
Timotei Bulc
Designer grafic

Ultimele articole

Related articles

1 comentariu

Leave a reply

Introdu comentariul tău
Introdu numele aici