Noua carte a lui Radu Paraschivescu, „Brățară pe glezna ta” (Humanitas), e un roman de dragoste între doi oameni maturi, împliniți din punct de vedere profesional, trecuți prin viață, care acum fac exact ce le place. Sonia Ispravnic (37 ani) este o scriitoare în vogă, tradusă în mai multe limbi, iar Filip Aronescu (50 ani) e un cunoscut prezentator TV, care are o emisiune despre literatură, numită „Tragem la titlu” (cea de-a doua mare pasiune – după literatură – a lui Filip fiind fotbalul). Romanul are două părți total diferite și prologul în care Filip explică de ce el pleacă într-o călătorie prin Europa, iar iubita lui rămîne la ea acasă să scrie. „La ea acasă” și nu „acasă” pentru că, deși sînt o pereche care petrec precum toți ceilalți iubiți – se duc la film, teatru, restaurante, se vizitează, fac dragoste, discută, rîd, mănîncă, beau împreună…, nu trăiesc în același loc și n-au dormit nici o noapte împreună, cu toate că locuiesc în același oraș, București, la 4-5 km distanță. Asta fiindcă ea nu poate să doarmă decît singură (în urma unei traume din trecut despre care nu vrea să povestească, iar el nu insistă să afle, preferă să sufere). Cum zice Filip, deși sînt o pereche, sînt despreună.
Așadar, el pleacă într-o călătorie, ea rămîne să-și lanseze noua carte și să scrie. Își pun patru condiții: (1) să nu-și trimită fotografii; (2) să nu-și trimită SMS-uri, mesaje pe WatsApp sau mesenger; (3) să nu vorbească la telefon și (4) să comunice doar prin scrisori („să ne scriem, totuși, pe adresele de e-mail). Prima parte, „O lume cu sens”, e compusă doar din scrisorile celor doi, din care aflăm și despre trecutul fiecăruia în parte (el a fost însurat de două ori și ea a fost măritată), și despre povestea lor de iubire, și despre ce le place și ce nu le place, ce iubesc și ce disprețuiesc, despre familiile și durerile lor. El, deși se duce în lume singur (în aeroport o femeie îl abordează și-i spune să se ducă la CNSAS ca să vadă neapărat dosarul tatălui său), e mereu cu gîndul la ea și-și construiește traseul în funcție de istoria poveștii lor de dragoste – unde s-au întîlnit prima dată, unde au petrecut prima seară („Locul unde ne-am regăsit. (…) Mai ții minte?”), pe unde s-au plimbat în trecut și tot așa. Ea se duce la lansări prin țară („aceste rapsodii ale plictiselii”) și-i povestește ce succes are, ce bine se vînd cărțile ei, deja traduse în alte limbi, ce analfabeți sînt unii moderatori & prezentatori, îi place să se autociteze și îl bombardează cu fragmente din textele ei, inclusiv din alea deja publicate și din volumul cu poezii (penibile) din tinerețe (apropo, cît de lung poate fi un mail?). În fine, din aceste scrisori cititorul își face o idee despre cele două personaje principale și despre viața lor; în principiu, avem o vedetă TV și o scriitoare răsfățată și autosuficientă, care se supraapreciază, iar pe ceilalți – care nu-i sînt datori cu nimic (cum ar fi cei care-i lansează cărțile, fără să aibă absolut nici un beneficiu personal din asta) – îi ia la mișto. În fine, la un moment dat scriitoarea se îmbolnăvește, începe să mediteze, să-și pună întrebări și, iată, să înțeleagă că sînt mulți scriitori mult mai talentați și mai buni care n-au succesul ei, dar ar fi meritat… El își dă (în sfîrșit) seama că „s-a întîmplat ceva rău” și pînă la urmă se întoarce la București, se duce la clinica unde știe că e ea, ca să afle că… nu mai e. Nu avea de gînd să citească dosarul de la CNSAS al tatălui său, dar acum, cînd viața i-a fost făcută țăndări, a hotărît să afle, totuși, cine l-a turnat la securitate, din cauza cui tatăl său a fost dat afară din avocatură și trimis la munca de jos. Și ce descoperă? Șah-mat, Filip, soarta ți-a tras două șuturi concomitente sub centură…
„Brățară pe glezna ta” de Radu Paraschivescu este un roman de dragoste și existențial din care s-ar putea face un film artistic reușit, la care s-ar rîde în prima parte, iar după aceea spectatorii ar fi readuși brusc la realitate, ca la final să iasă mai buni din cinematografe, mai empatici, mai sensibili, mai căzuți pe gînduri.
Radu Paraschivescu, „Brățară pe glezna ta”, Editura Humanitas, 2024
Fotografii de Mihail Vakulovski
