Despre limite și cum le depășim, în luna ianuarie la Celula de Artă

Galeria neconvențională Celula de Artă propune în prima jumătate a lunii ianuarie nu mai puțin de trei expoziții în spațiile sale: până pe 9 ianuarie se poate vedea lucrarea Ambedo a tinerei artiste Ioana Drăgușin în spațiul-acvariu din B-dul Carol, nr. 53; același spațiu va găzdui o nouă expoziție colectivă, acumulare.colecție 2, curatoriată de Daniel Loagăr, până pe 30 ianuarie iar la depozitul de artă ArtSafe (Platforma UAP, Combinatul Fondului Plastic Str. Băiculești 29, sector 1) va putea fi vizitată între 12 – 27 ianuarie expoziția Reflexia Luminii, a lui Bogdan – George Negulescu, curatoriată de Iselin Huluba.

Ambedo se referă la experiența de a fi în viață, la transa în care sinele intim devine interconectat cu planul real. În același timp, acesta impune nu doar tendința de a reflecta, ci și de a asimila, aproape pierzându-ți temporar propria formă și fizicalitate, devenind o parte din detaliul senzorial ce a provocat transa. Reflecția respectivă nu are o concluzie, nu este o încercare de a explica sau de a înțelege, ci un act care există doar pentru că poate. 

Termenul ambedo a apărut pentru prima oară în Dicționarul Durerilor Obscure, elaborat în jurul anului 2006, o colecție de cuvinte inventate de John Koenig al căror scop este de a numi emoții complexe care, până atunci, nu aveau o formă lingvistică; de a umple un gol în limbaj pentru a facilita exprimarea umană. În mod similar, inițial, lucrarea s-a conturat ca un efort de a articula modul în care se manifestă un sentiment pentru care artista nu găsise, la momentul respectiv, termen. 

Ioana Drăgușin, studentă în anul I la Minerva Art Academy, în Olanda, își definește experiențele și sentimentele prin artă. Îi place să abordeze teme ce pun idei tipice umane sub microscop, lucrările ei axându-se pe introspecție. În general, revine de mai multe ori peste aceeași lucrare cu cât aceasta evoluează în mintea ei, realizând imagini elaborate care se dezvoltă în tandem cu percepția sa. 

Despre acumulare.colecție 2, a doua serie curatoriată de Daniel Loagăr la Celula de Artă, artistul spune:

„Sunt un colecționar. Sau, mai pe englezește, un hoarder. Microbul mi l-a transmis bunicul meu: când aveam 8 ani, mi-a făcut cadou colecția lui de timbre interbelice. Nu se poate spune că au încăput pe mâini bune, pentru că le-am lipit cu aracet pe un caiet.Mai târziu, mi-am adunat/strâns propriile colecții. De timbre, de reviste „Anticipația” și „Jurnal SF”, de cărți, camere foto pe film sau albume de artă.În ultimii ani, o altă colecție a crescut organic în jurul meu – o colecție de artă compusă din lucrări dăruite de prietenii mei artiști. Dar, spre deosebire de cele de până acum, aceasta spune mai multe despre cum mă văd ceilalți decât despre felul cum mă percep eu.Astfel, nu am avut nicio influență, nu am putut controla direcția. Această colecție a crescut în cel mai pur spirit dadaist si va arăta, probabil, eclectic. Dar asta nu înseamnă că nu este a mea și că nu mă reprezintă.”

Artiștii lunii ianuarie la Celula de Artă

Artiștii ale căror lucrări pot fi văzute la Celula de Artă între 9 – 30 ianuarie sunt: Aurelia Chiru, Alexandru Călin Mihalache, Alexandru Răduță, Beaver, Bogdan Negulescu, Iuliana-Cristina Ioniță, Louis Kareem Jamal, Maria Buciu, Medeea Stănescu și Norica Ioana Popescu.

Expoziția lui Bogdan-George Negulescu, Reflexia Luminii, este prima colaborare a Celulei de Artă cu ArtSafe și va putea fi vizitată între 12 -27 ianuarie.

„Totul este frecvență. Atunci când toate frecvențele luminii sunt absorbite de o suprafață, percepem negrul, iar cand acestea sunt reflectate rezultă albul. În completarea non-culorilor, întreg spectrul cromatic se dispersează prin metode de reprezentare artistică, în dimensionalități ce concentrează atenția către o singură culoare. De la micro la macro, de la invizibil la vizibil, conceptul artistic abordat face posibilă o experiență de înțelegere a culorilor. Fiind inginer ca primă specializare, am căutat să exprim, prin mijlocirea artei, o realitate demonstrată științific, și anume că totul este energie și mișcare. Pornind de la o disciplină exactă, modelez culoarea prin reprezentări abstracte. Am început prin a fi convins că nimic nu e real dacă nu poate fi văzut și măsurat; în timp, mi-am descoperit pasiunea pentru artă, iar acest parcurs m-a condus către o viziune mai incluzivă și holistică asupra realității. Infinitul capătă limite doar în mintea umană; o dată definit, marcat, conceptualizat, el devine finit. Acestea fiind spuse, concluzia la care am ajuns este că limita suntem noi.”, spune artistul.

Ultimele articole

Related articles

Leave a reply

Introdu comentariul tău
Introdu numele aici