Companiile austriece s-au speriat. Boicotul, sănătate pură pentru societate

foto: Facebook

Vreau să ne înțelegem de la început că ce urmează să citești nu este o știre, ci un articol de opinie. Are la bază informații reale și fapte concrete, dar este subiectiv. Și poate fi contrazis cu argumente, că doar nu sunt PR-ist la OMV și Raiffeisen ca să îți iau dreptul de a-ți spune părerea. Simt nevoia să menționez din start acest aspect pentru că dăm scroll cu o viteză amețitoare și judecăm la fel de repede, citind printre rânduri și sărind peste detalii. Acum putem trece la subiect.

Votând împotriva aderării României la spațiul Schengen, Austria, cu precădere, și Olanda au strârnit furia românilor. Să ne închidem conturile la Raiffeisen și BCR, să nu mai alimentăm de la OMV, să nu mai consumăm produsele brand-urilor austriece – acestea sunt formele de boicot la care îndeamnă cei care simt că sunt cetățeni exploatați ai unei țări de mâna a doua, după votul negativ din Consiliul Justiție și Afaceri Interne (JAI). Ambasada Austriei și OMV sunt în topul menționărilor pe Facebook.

Paradoxal, s-au enervat inclusiv românii care se identifică mai mult cu ideologiile monstrului Putin decât cu valorile europene. Inevitabil, nemulțumiții s-au împărțit în două tabere: cei care doresc boicotarea afacerilor cu capital austriac și cei care încearcă să le explice primilor că mai bine ne-am uita în ograda noastră. Din a doua tabără fac parte și niște politicieni de la USR care și-au clădit cariera pe proteste, opoziție și boicot, astfel că atitudinea lor de „să plecăm capul”, „ să fim cuminți” și „mai bine am tăcea” îmi provoacă repulsie. Când cetățenii împărtășesc aceleași valori morale, dorințe și crezuri, reacțiile din mediul online pentru exprimarea nemulțumirilor sunt sănătate curată pentru societate, la fel ca protestele din stradă. Un popor unit, care nu e inert, este unul puternic. Pe de altă parte, am observat discuții incipiente despre ROexit, care nu-și au rostul, iar pe cei care le-au deschis nu-i pot bănui decât de putinism. Kremlinul ar fi cel mai fericit să vadă Europa dezbinată.

Cel puțin două mari companii au arătat că s-au speriat, activând compartimentele de comunicare pentru a stinge boicotul înainte de a începe: băncile Raiffeisen și BCR. Dar au eșuat lamentabil în încercarea disperată de a-și calma clienții prin a-i asigura că sunt alături de ei, confirmând că suntem bătaia lor de joc. Nici nu putea fi altul rezultatul, când tehnica de comunicare folosită, care își arătase deja ineficiența, a fost împrumutată de la oamenii politicienilor.

Degeaba bagi milioane în campanii de comunicare, dacă mesajele sunt construite pe basme. Iar dacă ți-ai dat seama că ai greșit și, în loc să retractezi, blochezi comentariile pe rețelele de socializare pentru a închide spațiul de dezbatere și îi reduci la tăcere pe toți, atunci chiar meriți să nu îți mai calce nimeni pragul. Este începutul unei campanii care probabil nu va continua, pentru a nu produce și mai multe pagube de imagine.

Dacă majoritatea – atât a românilor, cât și a statelor membre UE – crede că merităm să intrăm în spațiul de liberă trecere după 11 ani de așteptare și speranțe, să îi sancționăm pe austrieci și în același timp să transmitem un mesaj Olandei – atunci să ne facem auziți cum știm mai bine. Suntem percepuți așa cum ne comportăm: umili. Și da, merităm dreptul de a sta la masă cu ceilalți europeni și de a fi tratați egal, nu doar de a fi buni la exportat mână de lucru, mărfuri și servicii.

Pe cei care cred că nu merităm să intrăm în spațiul Schengen îi rog să se înscrie în audiență la parlamentarul care îi reprezintă și să îl tragă de mânecă pentru a îmbunătăți ce consideră ei că nu funcționează. Însă nu înainte de a fi ei înșiși buni cetățeni, comportându-se așa cum vor să fie ceilalți în raport cu ei; și pot începe prin a spune „Bună dimineața!” vecinilor, prin reclamarea situațiilor care contravin legilor și bunului-simț, prin a-și oferi timpul și/sau sprijinul financiar măcar uneia dintre asociațiile și fundațiile din țara asta, să meargă la vot și să nu mai voteze corupți etc.

Cred că ar trebui să ne gândim la forme de boicot a firmelor austriece care se hrănesc din pădurile României, la mobilizarea numeroșilor studenți români din Olanda – facem chetă, le cumpărăm și trimitem tricouri/hanorace cu mesaje de protest – și să punem presiune pe Guvernul României să rezilieze contractul semnat cu firma austriacă cu două zile înainte de votul din Consiliul JAI. Iar politicienii noștri ar trebui să-și utilizeze experiența în manipulare, acumulată în decursul a zeci de ani, pentru a-și arăta mușchii în fața Austriei și Olandei.

M-am uitat la brandurile austriece prezente pe piața din România și am constatat că nu consum produse de la niciunul. Iată, deci, că se poate trăi fără ele. Însă o să merg să deschid cont la Raiffeisen doar ca să îl închid.

mm
Liviu Ardelean
În mass-media din 2007, i-a fost auzită vocea la Nova FM, Radio Transilvania, Star FM și a scris la Bună Ziua Făgăraș. A făcut PR, a fost consilier de imagine, s-a întors în presă și continuă activitatea în comunicare.

Ultimele articole

Related articles

Leave a reply

Introdu comentariul tău
Introdu numele aici