M-am săturat de evenimente plictisitoare: de lansări de carte la care se vorbește zeci de minute fără să se spună ceva concret sau de vernisaje de artă unde simți nevoia să admiri în liniște tablouri, fotografiile sau statuile ca nu cumva să deranjezi seriozitatea momentului.
Din acest motiv m-am bucurat când, la începutul lunii iunie, am avut șansa să particip la două evenimente distincte, dar cu mare legătură între ele: o lansare de carte și un vernisaj. Ambele au fost inedite, au avut diversitate și poate i-au determinat pe care care nu obișnuiesc să participe la astfel de evenimente să le dea o șansă reală.
Deși diferite în esență (Ce legătură poate exista între o lansare de carte și un vernisaj al unei expoziții de fotografie?), cele două momente au avut multe în comun. Principalul a fost că asupra lor și-a spus cuvântul amprenta pe care teatrul a lăsat-o asupra personajelor principale. Astfel, un scriitor și un fotograf au dat mâna, au îmbinat artele și au ieșit două momente cu încărcătură artistică și sufletească extrem de satisfăcătoare pentru cei din public.
Scriitorul Alexandru Jurcan a publicat volumul de proze scurte „Cineva ascute un cuțit”, pe care l-a ilustrat cu fotografii realizate de Nicu Nistor.
„Cineva asculte un cuțit” este o colecție de proze scurte tragico-comice, care spun adevăruri dure, care pune cititorul față în față cu situații prin care cu siguranță a trecut cel puțin o dată în viață.
Cartea a fost lansată într-un pub, au fost puțin peste treizeci de persoane, iar cadrul lansării s-a discutat mai puțin despre carte și mai mult despre autor, vorbitorii mărturisind că în cercul lor accentul se pune mai mult pe cel care a scris cartea, pentru a-i face curioși pe cititori să-l descopere printre rândurile cărților. Astfel, s-au depănat amintiri, s-au spus povestioare și au fost și scurte momente de teatru-lectură. Unul dintre invitați, în momentul în care i-a venit rândul să vorbească despre carte (sau despre autor), a preferat să își schimbe ținuta și să pună în scenă un moment comic, despre un bărbat de la țară care dorește să ia legătura cu o editură pentru a publica la rândul său… o carte, ironizând astfel acest nou trend pe care eu l-am sesizat, acela de a publica orice, oricum, doar să apare cuvinte pe hârtie, să fie paginile legate și să mai facă editura niște bani. De la autor, desigur! Acest moment a fost cu atât mai haios datorită contrastului, deoarece Alexandru Jurcan este un autor cunoscut, cu multe premii pentru literatură la activ.
Toate aceste momente au avut loc în timp ce în spate așteptau cuminți să fie admirate, pentru prima dată, fotografiile lui Nicu, care se regăsesc și în volum. Legătura dintre cei doi artiști nu este una întâmplătoare, Nicu Nistor fiind, în perioada liceului, unul dintre membrii trupei de teatru Assentiment, coordonată de Alexandru Jurcan. Cei doi au păstrat legătura, iar când scriitorul a observat că tânărul student nu își mai găsește inspirația, l-a ajutat.
„Fotografiile realizate de Nicu și-au găsit loc printre paginile volumului meu pentru că a fost elevul meu în trupă, fiindcă studiază artele vizuale, fiindcă am vrut să fie pentru el un impuls. Am vrut să îl scot din orice amorțeală posibilă, să îl lansez. Fiindcă așa îmi place mie, să îi ajut pe foștii mei elevi să se lanseze. Și așa cum a zis și el, a fost într-adevăr un impuls pentru el. De aceea a decis să facă și expoziția. L-am scos dintr-o stare de moleșeală și l-am ajutat să se orienteze spre o direcție creativă”, a explicat scriitorul Alexandru Jurcan.
Încurajat de propunerea profesorului, Nicu a început să fotografieze și să pună la cale vernisajul.
„Ideea unui vernisaj exista, aceea de a crea o expoziție la final de an universitar, însă nu aveam tema, conceptul, locul și poate voința necesară. Așa că Alexandru Jurcan (fostul meu profesor de franceză și coordonatorul trupei de teatru Assentiment) a venit cu propunerea de colaborare la o viitoare carte, în care să apară fotografii realizate de mine. Astfel, am văzut luminița de la capătul tunelului și am mers spre ea cu încredere. Deci jumătate din lucrări au apărut și în volumul de proze scurte Cineva ascute un cuțit”, a spus Nicu Nistor.
La două zuile după lansarea cărții a avut loc vernisajul lui Nicu, unul atipic, care s-a ținut la Urania, un spațiu dedicat artei, culturii și petrecerilor, care se află aproape de centrul orașului Cluj-Napoca. În sală era întuneric, iar oamenii au intrat bâjbâind, încercând să își găsească un loc, neștiind cu exactitate ce se întâmplă. Doar veniseră la un vernisaj, iar fotografiile nu erau niciunde. Era una singură, expusă la lumină. În cele din urmă, vernisajul a început, însă nu așa cum se întâmplă în mod obișnuit. Ioana Dajbog, studentă în anul I la teatrologie la Facultatea de Teatru și Film din Cluj, a început să citească din prozele cuprinse în volumul „Cineva ascute un cuțit”. În momentele de pauză, Nicu Nistor, îmbrăcat într-un pardesiu, cu o pălărie pe cap și o pereche haioasă de ochelari, punea rând pe rând fotografiile pe perete, personajul creat de acesta pentru vernisaj fiind deranjat de lectura tinerei.
Odată ce fotografiile au fost așezate pe perete, fotograful a interpretat un fragment din piesa de teatru „Asupra efectelor nocive ale tutunului”, de A.P. Cehov.
Apoi s-a făcut lumină, iar oamenii au putut să vadă toate fotografiile realizate de tânăr și prezentate în cadrul expoziției Who pressed the trigger? (Cine a apăsat declanșatorul?).
„Nu doar fotografiile sunt realizate în urma apăsării, de către posesor, a declanșatorului și nu doar ustensilele sau armele dispun de un astfel de mecanism. Oamenii dispun, la rândul lor, de un declanșator care este apăsat, voit sau nevoit, de către cineva sau ceva, atât din mediul extern, cât și intern, producând emoții, sentimente, stări (tot ce pornește din interior spre exterior). Astfel, Am pornit de la premisa de declanșator emoțional/intern, am lucrat cu mine (pentru că expoziția a fost și o descoperire lăuntrică), învățând să-mi analizez stările și gesturile pe care corpul le proiectează în anumite situații. M-am folosit de toate cunoștințele tehnice pe care le știam pentru a-i cere aparatului să materializeze prin fotografie ceea ce aveam eu în minte și, în majoritatea cazurilor, produsul a ieșit conform cerințelor”, a explicat tânărul fotograf.
FOTO lansare de carte: Diana Cîmpean
FOTO vernisaj: Iulia Jurcă, Raluca Pintea, Robert Gal
