„Cei cinci ani de muțenie”

„ce n-aş da să mă privească tata”

„Cei cinci ani de muțenie” de Ioana Zenaida Rotariu, volumul cîştigător al premiului Alexandru Muşina, în cadrul concursului de debut în poezie Alexandru Muşina/2021 de la Editura Tracus Arte, începe cu vocea tatălui (căruia îi e dedicat volumul, de altfel), care-o îndeamnă să nu respingă binele, că nu mereu va fi pace în jur: „vor fi vremuri grele cînd elefanţii/nu vor mai dormi liniştit”. Şi în continuare vocea tatălui îşi face simţită prezenţa, oriunde s-ar afla eul liric feminin, în spatele ei e tatăl, la figurat, pentru că taţii – şi, în general, bărbaţii (pe asta a zis-o Andrei Gheorghe) – dezamăgesc. De aceea, „aproape fiecare dintre noi îşi alege în secret alt tată”: „îmi amintesc bocancii aduşi din germania/cînd nu împlinisem nici cinci ani/erau o minune pentru vremurile alea dar eu/aş fi vrut un tată care să scrie poveşti pentru copii”. Iar faptul că nu-l poate ierta că n-a fost la absolvirea ei mi-a amintit de-un prieten braşovean care mi-a povestit că taică-so a fost o singură dată la şcoală, la adunarea părinţilor, cînd mamă-sa era la spital, şi atunci l-a întrebat: „Da’ tu în ce clasă eşti, bă?!”, iar după examenul de absolvire (la care a luat 10), l-a bătut, că de ce vine aşa tîrziu acasă – nici nu ştia că fiu-so a avut examen! 

Dar „Cei cinci ani de muțenie” nu e doar despre prezenţa tatălui… absent, e o carte existenţială, de poezie cotidiană, (auto)ironică, o carte despre relaţia eului liric feminin cu literatura, dar şi cu bărbaţii, cum poţi să te ratezi ca femeie din cauza faptului că eşti scriitoare şi cum te poţi rata ca scriitoare din dorinţa de a fi într-o relaţie fericită. Cît despre viaţa personală, „ai vrut un bărbat şi el a plecat/să-şi caute un loc de muncă stabil/ai fost avansată şi el a plecat/să-şi caute o iubită pe care a întîlnit-o în tren”. Viaţă amară, cum se numeşte ultimul capitol al cărţii, celelalte două avînd titluri la fel de inspirate: „Cei care pleacă şi cei ce rămîn” şi „Cei mai buni înotători se îneacă”. 

Un volum de debut foarte bun, care i-ar fi plăcut şi lui Alexandru Muşina.