
Catedrala Notre-Dame din Paris, devastată de un incendiu în 2019, va avea o nouă fleşă înainte de încheierea acestui an. Monumentul va fi cel mai probabil redeschis în ultima parte a anului 2024, după Jocurile Olimpice de vară ce vor fi găzduite de capitala Franţei, potrivit AFP.
„Şantierul avansează într-un ritm bun, ceea ce ne permite să fim încrezători într-o redeschidere spre sfârşitul anului 2024, conform obiectivului fixat de preşedintele Republicii în seara incendiului”, a declarat ministrul francez al Culturii, Rima Abdul Malak.
Data de 8 decembrie 2024 a fost avansată în luna octombrie de monseniorul Olivier Ribadeau-Dumas, precum şi de generalul Jean-Louis Georgelin, directorul şantierului de reconstrucţie.
Numeroşii turişti aşteptaţi în capitala Franţei pentru Jocurile Olimpice de la Paris, a căror ceremonie de deschidere va avea loc în iulie 2024, nu vor putea, așadar, să viziteze această capodoperă a arhitecturii în stil gotic, care atrăgea 12 milioane de vizitatori în fiecare an înainte de incendiu.
Însă noua sa fleşă, identică cu precedenta, concepută de arhitectul din secolul al XIX-lea Eugene Viollet-Le-Duc şi care s-a prăbuşit în timpul incendiului din 15 aprilie 2019, „ar trebui să se înalţe din nou pe cerul Parisului până la sfârşitul anului 2023”, au anunţat administratorii clădirii.
Noua fleşă va fi construită pentru a fi identică cu cea care atingea o înălţime de 96 de metri în raport cu solul, cu materiale originale, lemn de stejar pentru structură (500 de tone) şi plumb pentru acoperiş şi ornamente (250 de tone).
Temeri din cauza plumbului folosit

Plumbul, un material care a îngreunat la început lucrările pe şantier, din motive sanitare, îi îngrijorează pe profesioniştii din sectorul artei şi patrimoniului, în contextul în care şi Uniunea Europeană intenţionează să îi limiteze utilizarea.
Chestionată pe marginea acestui subiect, miercuri, în Adunarea Naţională, de un grup de lucru constituit pentru a monitoriza acţiunile de conservare şi de restaurare de la Notre-Dame, Rima Abdul Malak a încercat să liniştească spiritele şi a spus că Franţa se află deja „în plină discuţie” cu Comisia Europeană şi „a redactat un document argumentativ despre importanţa plumbului în meseriile asociate patrimoniului, care îşi urmează cursul”.
Şantierul respectă reglementările franceze, care sunt unele dintre cele mai exigente la nivel european privind plumbul”, a transmis biroul de presă al ministrului francez al Culturii.
Ridicarea fleşei urmează să înceapă imediat după ce vor fi reconstruite cele patru mari arce din piatră, care constituie bolta crucii transeptului, considerată „inima” catedralei. Au fost deja instalate patru jumătăţi de arc din lemn, iar pietrele necesare, tăiate în atelier, au fost transportate pe cale fluvială.
O schelă a fost instalată la înălţimea de 26 de metri. Odată ce bolta va fi finalizată şi soclul fleşei va fi montat, construcţia va fi ridicată progresiv şi va culmina la 100 de metri înălţime în faza sa finală.
„Nu este un muzeu”

La interior, curăţarea şi restaurarea pereţilor cu suprafaţa de 42.000 de metri pătraţi au fost încheiate, precum şi cele ale decorurilor (picturi murale, feronerie, dulgherie, vitralii, sculpturi). O mare hală provizorie a fost instalată în faţa Notre-Dame, unde mai mulţi sculptori lucrează la restaurarea sau înlocuirea statuilor avariate.
Pentru mobilierul liturgic, care trebuie să fie reînnoit, Dieceza din Paris, care îl finanţează, a înfiinţat „un comitet artistic”. Cinci designeri trebuie să prezinte un proiect „coerent” pentru acest mobilier. Câştigătorul va fi cunoscut în vara acestui an.
Contactat de revista La Fabrique de Notre-Dame, Arhiepiscopul din Paris, monseniorul Laurent Ulrich, a spus că îşi doreşte „un parcurs pedagogic şi spiritual” care să nu fie „echivalentul unui muzeu”, ci care să exprime „ceva din misterul omului şi din misterul lui Dumnezeu”.
Experţii în patrimoniu şi-au dat acordul pentru o axă centrală epurată şi pentru prezenţa artei contemporane. Spaţiile adiacente catedralei Notre-Dame, a căror reamenajare se află în responsabilitatea primăriei din Paris, vor deveni mai aerisite şi mai verzi, graţie lucrărilor ce vor fi efectuate de specialişti selecţionaţi în iunie, printre care se află şi expertul belgian în peisagistică Bas Smets.