Universul Marvel nu s-a prea prins de mine vreodată, eu fiind mai degrabă fanul filmelor Walt Disney. Acum însă, datorită colaborărilor dintre companiile de producție de film și televiziune, dar mai ales datorită faptului că Walt Disney a achiziționat Marvel Entertainment (cumpărând oricum de-a lungul timpului numeroase active 21st Century Fox), am fost la premiera Captain America: Brave New World (2025), cel mai recent film al seriei.
Încă de la vizionarea trailerului și circularea afișului pe rețelele de socializare, printre prieteni era déjà discutat faptul că Anthony Mackie a luat locul lui Chris Evan. Corectitudine politică sau nu, până la urmă prestația actorului de culoare s-a ridicat la standardele personajului despre care nu m-am putut hotărî încă dacă este erou sau villain. Pe alocuri am simțit că sunt strecurate anumite referințe din alte filme și pe astea le-am discutat ulterior cu prietenii care au văzut (toate) filmele Marvel. Ei bine, se pare că ajută dacă ai văzut înainte Captain America, The incredible Hulk și The falcon and the winter soldier, dar nu e musai. Eu m-am bucurat atât de firul narativ, cât și de efectele speciale care de data asta nu mi s-au mai părut greu de urmărit din punct de vedere vizual, așa cum obișnuiam să mă plâng în alte ocazii. Scenele de acțiune arată bine, am simțit și suspans, m-am și speriat, am și râs, deci a fost un film exact așa cum trebuie pentru o seară în care vrei să experimentezi lumea supereroilor și să afli totodată motivele din spatele unui complot global.
Până la urmă, filmul este o investigație despre eroism și identitate, iar întrebările fundamentale se concentrează asupra moralității și naturii eroismului. Dacă demult nu îmi doream neapărat o acuratețe istorică în filme SF sau Fantasy, ei bine, acum m-am gândit mai degrabă la ce înseamnă să fii un erou în secolul ăsta, iar acest lucru s-a întâmplat fiindcă încă simt că mai putem avea supereroi. Arhetipul eroului apare în acest film sub transformarea moștenirii lui Steve Rogers. Pe măsură ce pășim într-o nouă eră, o nouă figură îmbracă mantia lui Captain America, o persoană care se confruntă cu o lume mult mai complexă decât cea pe care Rogers a apărat-o. Această schimbare ridică o întrebare esențială: este eroismul un concept fix sau se adaptează la timpurile și condițiile unei lumi în continuă schimbare?
Pentru că ideile tradiționale despre bine și rău sunt din ce în ce mai mult puse sub semnul întrebării, până și eroismul este redefinit. În trecut, Captain America era un simbol al unui ideal clar: el apăra libertatea, luptând împotriva tiraniei. În 2025 însă, acest ideal este complicat, parcă într-o zonă gri în care nu mai știi unde să situezi răul. Acțiunile eroului, în raport cu intențiile și rezultatele, ridică și ele semne de întrebare. Așadar, noul Captain America e ca o barcă într-un peisaj moral fluid, iar limitele dintre bine și rău nu mai sunt atât de evidente.
Gândindu-mă la problemele legate de identitatea personajului, Captain America este fluctuant ca erou, în special prin națiunile pe care le apără. Într-o eră în care statul și tehnologia sunt tot mai interconectate, întrebarea despre cine definește binele comun devine crucială. Este un erou cu adevărat liber dacă deciziile sale sunt influențate de sisteme de supraveghere și inteligență artificială? Este el un simbol al poporului sau o unealtă a unei structuri de putere care definește ce este corect?
Această tensiune dintre libertatea individului și constrângerile impuse de sistemele externe poate fi privită prin prisma unui concept filosofic clasic: libertatea pozitivă versus libertatea negativă. În timp ce libertatea negativă presupune absența constrângerii externe (și, astfel, libertatea de a face ce vrei), libertatea pozitivă se referă la capacitatea de a acționa în mod autonom, conform propriei viziuni asupra unui bine autentic. Așadar mai poate un erou să fie cu adevărat liber în fața unui sistem global care îl supraveghează și îi determină acțiunile?
Tehnologia este bineînțeles o componentă esențială a filmului. Într-un context în care inteligența artificială și tehnologiile de supraveghere devin din ce în ce mai avansate, personajele din film sunt forțate să se confrunte cu dileme existențiale cu privire la ceea ce înseamnă a fi uman și ce înseamnă a fi un erou. Dacă un erou poate fi ajutat sau chiar creat de tehnologie, care mai este rolul umanului? Poate un individ să rămână autentic în fața unei lumi tot mai mecanizate, unde deciziile sunt influențate de algoritmi și de realitățile virtuale?
În filosofia contemporană, putem vorbi despre post-umanism, care pune în discuție granițele tradiționale dintre om și mașinărie, dintre natură și tehnologie. Captain America: Brave New World (2025) reflectă aceste dileme prin introducerea unor elemente tehnologice avansate în lupta eroică, fiind o alegorie a anxietății contemporane legate de rolul tot mai important al tehnologiei în viața omului. În sfârșit, Captain America: Brave new world (2025) ne reamintește că eroismul nu este niciodată lipsit de sacrificiu. De-a lungul filmului, eroul modern nu doar că trebuie să apere lumea de amenințări externe, dar el este totodată forțat să se confrunte cu propriile contradicții, respectiv cu ideea că idealurile pe care le apără pot fi puse oricând sub semnul întrebării. Ajungem deci și la existențialism și la faptul că personajele sunt obligate să se confrunte cu un soi de absurd al vieții chiar și aici, totul pentru a-și redefini sensul în fața unei lumi haotice și imprevizibile.
Ce înseamnă așadar să fii un erou într-o eră a complexității, a tehnologiei invazive și a schimbărilor rapide? Răspunsul nu este unul simplu, dar poate fi găsit dacă ne gândim mai atent la valorile fundamentale care rămân, chiar și într-o lume aflată în continuă schimbare. Astfel, filmul devine nu doar o poveste de acțiune, ci și o invitație la introspecție în legătură cu ce înseamnă eroismul autentic și cum putem reconcilia trecutul cu un viitor imprevizibil.
