Trei iezi cucuieţi / Uşa mamei descuieţi! / Că mama v-aduce vouă… un film horror românesc mișto. În industria românească aproape inexistentă a cinematografiei horror, își face apariția Capra cu trei iezi – un slow burn folcloric regizat de Victor Canache și inspirat din povestea lui Creangă, pe care mulți n-au văzut-o atât de sângeroasă pe cât e de fapt. Ca și în alte basme sau povestiri românești pentru copii, în Capra cu trei iezi există destul material narativ pentru a crea un scenariu zdravăn de groază.
Capra cu trei iezi (eng: The Goat and Her Three Kids), inițial un scurtmetraj plimbat pe la festivalurile din afară, este lungmetrajul de debut al lui Victor Canache, ce a fost prezentat la ediția de anul acesta a Festivalului Internațional de Film Transilvania (TIFF), unde a câștigat și premiul publicului. Filmul a avut premiera în cinematografele din România fix în perioada de Halloween, când găștile de adolescenți iau cu asalt sălile de cinema pentru o porție cinstită de jumpscares, ceea ce – din fericire pentru mine – Capra cu trei iezi n-a livrat.
Chiar dacă este o adaptare fidelă a poveștii originale scrisă de Ion Creangă, în ceea ce privește desfășurarea acțiunii și evidențierea fiecărui detaliu narativ prezentat în operă, personajele principale sunt înlocuite de oameni, sugerând astfel faptul că sadismul din poveste este caracteristic naturii umane, nicidecum animalelor.
Filmul ne transpune într-un sat românesc de secol XIX, unde Maia Morgenstern este o văduvă ce locuiește într-o casă izolată în pădure, alături de cei trei copii ai săi (reprezentarea iezilor) interpretați de Răzvan Ilina, Antonio Gavrilă și Silviu Corbu. Încă de la începutul filmului, personajul jucat de Maia este construit după imaginea mamei din societatea românească, a cărei identitate se formează prin două preocupări majore: grija de gospodărie și grija de copii. Singurul ei ajutor în acest caz este fiul cel mic, care se confruntă zilnic cu bullying, inițiat de ceilalți doi frați. Această rutină este întreruptă de ,,cumătrul caprei” (Marius Bodochi), un bărbat libidinos care dă frâu liber celor mai sadice porniri dinăuntrul său.
Capra cu trei iezi stă țeapăn pe toate palierele… de la prestațiile actorilor, decor/costume și montaj, până la imagine – care duce cu gândul la The VVitch, filmul de debut al lui Robert Eggers. Coloana sonoră, semnată de Sebastian Zsemlye, creează o dinamică specifică thrillerelor din afară, căreia îi sunt adăugate elemente românești, ceea ce reușește să aducă filmul într-o formă finală destul de originală. Chiar dacă mulți regizori români se lovesc de lipsa alocării unui buget pentru o producție horror, această inițiativă ar putea să aducă puțină speranță pe meleagurile noastre. Victor Canache plănuiește un viitor film inspirat din Meșterul Manole; judecând după subiect, ar putea să se încadreze lejer tot la genul horror. Și sunt aici pentru.
Notă personală: 8.5
