Banii din iepurașii de ciocolată și viitorul de AUR

 

sursa foto: TikTok

Dacă ne oprim pentru două minute din fușărit postările care ne inundă pe Facebook este posibil să descoperim că isteria banilor (inexistenți) din iepurașii de ciocolată de la Lidl, care a inflamat TikTok-ul, are rădăcini adânci, prevestește viitorul de AUR și s-ar putea să nu fie amuzant.

Oamenii sunt predispuși să accepte informațiile care se potrivesc cu convingerile lor existente, chiar dacă acestea nu sunt verificate sau sunt pur și simplu inventate. Punem evenimentul și în contextul comportamentului de turmă și observăm de ce fenomenul a prins rapid amploare.

Pe de altă parte, știm că percepția publicului asupra unui produs poate fi puternic influențată de informațiile pe care le primește, indiferent dacă acestea sunt adevărate sau false. De ce cumpărăm anumite produse după ce urmărim o reclamă la TV, o vedem pe un panou din oraș sau în revistele hipermarketurilor? Inclusiv cei care studiază marketingul sau profesează în acest domeniu cad pradă publicității și strategiilor de manipulare.

Comportamentul este definit și de experiențele anterioare. De ce ar pune la îndoială veridicitatea clipului cei care, spre exemplu, cumpărau chipsurile unui producător de pe piața din România care oferea premii în bani și introducea bancnote de 5, 10, 50 sau 100 de lei în pungile cu E-uri? Campania era reală, premiile erau reale și se întâmpla în urmă cu numai 10 ani. Ați uitat? A fost posibil, de ce nu ar fi și acum? Memoria colectivă se distinge în funcție de grupuri. Ce ne-am face dacă am fi toți la fel?

La fel de adevărat este și că comportamentul celor care au crezut sau cred că pot exista bani în interiorul iepurașilor de ciocolată confirmă tendința în creștere a răspândirii informațiilor trunchiate/ false/ complet inventate și neverificate. Așa arată o parte a lipsei de educație media, care are un rol semnificativ în modul în care oamenii percep și interpretează informațiile pe care le primesc. Sunt de părere că ar trebui să fie parte integrantă a sistemului educațional, pentru că, dacă nu acum, în era tehnologiei digitale, a brandingului personal, al influencerilor și al social media, atunci când? Și încurajarea gândirii critice în gimnaziu și liceu ar ajuta la distingerea informațiilor false de cele reale, care lipsesc cu desăvârșire în majoritatea școlilor.

Personal, nu mă amuză ce s-a întâmplat cu iepurașii de ciocolată, pentru că anul acesta este mai important decât conștientizăm, iar acești oameni vor merge la urnele de vot. Dacă înțelegem cât de cât ce se întâmplă pe scena politică, poate ne oprim mai des ca să le explicăm celor dispuși să asculte, dacă nu cumva am abandonat noi lupta pentru democrație și am început să ne obișnuim cu ideea unui viitor de AUR.

De altfel, cum bine observă Oana Dimofte, poate că acum vor înțelege și companiile, „nu doar cele implicate direct, câtă nevoie e să investească în organizațiile care se luptă cu fake news. Și câtă nevoie e să își retragă orice investiție în entitățile care promovează fake news”, în loc să își imagineze că nu vor fi vreodată afectate de acest fenomen dăunător.

Cât despre dezastrul din magazine, compania ar trebui să ia măsuri pentru a fi sancționați cei care au distrus produsele. Educația presupune și corectarea comportamentului celor care încalcă normele sociale, prin suportarea consecințelor.

mm
Liviu Ardelean
În mass-media din 2007, i-a fost auzită vocea la Nova FM, Radio Transilvania, Star FM și a scris la Bună Ziua Făgăraș. A făcut PR, a fost consilier de imagine, s-a întors în presă și continuă activitatea în comunicare.

Ultimele articole

Related articles

Leave a reply

Introdu comentariul tău
Introdu numele aici