Balkanik Festival 2024: cum a fost la ediția a XI-a 

Balkanik Festival 2024, desfășurat în perioada 6-8 septembrie în București, a fost un eveniment care a adus împreună diverse tradiții, nu musai balcanice, și a reușit asta printr-un amestec fascinant de muzică, gastronomie, meșteșuguri și artă contemporană. Atmosfera festivalului a transformat din nou zona Uranus și a Pieței de Flori într-un loc care te face să uiți cât de rar treci pe aici, chiar dacă este o zonă atât de apropiată de centrul capitalei. 

Grădina Uranus, cunoscută pentru găzduirea turnului de apă proiectat de renumitul inginer Anghel Saligny, își deschide porțile publicului o singură dată pe an, atunci când începe Balkanik Festival. Acest monument istoric impresionant, finalizat la sfârșitul secolului XIX, reprezintă o mărturie a istoriei arhitecturale a Bucureștiului, iar cu ocazia festivalului, turnul a fost transformat într-un veritabil spectacol vizual prin intermediul unei proiecții de video mapping, realizată de Adistu. Animațiile create special pentru acest eveniment au fost inspirate de frumusețea naturii și au reprezentat elemente din flora înconjurătoare și motive cerești, aducând la viață turnul istoric într-un mod captivant și inovator.

Am participat aproape la fiecare ediție a festivalului, însă anul trecut, la cea de a zecea ediție, am crezut că aceea va fi și ultima. Fie ultima la care particip, fie ultima pe care o mai pun pe roate organizatorii. Nemulțumirile mele vizau mai degrabă modul în care acest festival al muzicii și meșteșugului se transformase parcă într-o improvizație care mima prin diverse butaforii acea atmosferă de bâlci, neautentică însă, în ciuda paradei de haine, a brizbrizurilor vândute de meșteșugari și a mâncărurilor mai deloc tradiționale și vândute oricum la suprapreț. Îmi amintesc cum încercam să mă hotărăsc ce să aleg între mâncarea indiană și paste mai mult decât ce aș prefera dacă ar trebui să aleg între cotlete și sarmale. 

Anul ăsta m-am dus așa, încântată de 2-3 trupe de pe line-up, printre care și Baba Zula, care urcase pe scenă și la ediția anterioară. Mi-am zis că va fi o ocazie bună de a revedea câțiva prieteni, dar ca stare generală nu aș zice că m-am dus încolo chiar în pasul ștrengarului. Chiar și așa, acolo am fost surprinsă. Deși au urcat pe scenă mai puține trupe decât îmi aminteam din anii precedenți, s-a simțit cum publicul se bucură în egală măsură de oriental dub și de rock psihedelic cu Baba Zula. Collectif Medz Bazar, cunoscuți pentru îmbinarea tradițiilor din Anatolia, Caucaz și Orientul Mijlociu, au electrizat scena și ringul până a fost praf peste tot, cu o combinație unică de voci și percuții orientale. La fel, trupa poloneză Dikanda, care s-a remarcat prin autenticitatea interpretării muzicii tradiționale balcanice și orientale, și KermesZ à l’Est, o fanfară explozivă care a combinat ca de obicei sonoritățile balcanice cu influențe de rock și metal, au reușit să transforme publicul într-o adevărată masă de dansatori, cât se poate de dinamică și interactivă. La Mădălina Pavăl s-a lăsat ca de obicei, cu mult cântat, iar la concertul Shantel cred că s-a făcut ordinea aia muzicală perfectă pentru tonusul dansatorilor.

Însă nu doar muzica a fost în centrul atenției. Meșteșugarii prezenți la festival au adus un plus de autenticitate evenimentului. Am avut ocazia să interacționez cu artizani care lucrau în lemn, ceramică și textile, fiecare stand reprezentând o fereastră către tradițiile străvechi ale Balcanilor. A fost impresionant, ca de fiecare dată la un eveniment de acest tip, să observi cum aceste meșteșuguri tradiționale au fost păstrate cu grijă de-a lungul generațiilor dar mai ales să vezi că reușesc să mai fie relevante chiar și pentru cei foarte tineri. De la ateliere de bijuterie, pictură, cusătură tradițională și prelucrarea pieii și a metalului la atelier de colaje, tarot și demonstrații de modelare a lutului la roata olarului, am putut participa la oricare dintre ele cu acea curiozitate pe care o crezusem pierdută sau măcar suficient de dizolvată. 

Ce am realizat este că un astfel de festival are nevoie să fie cu de toate fiindcă cu de toate este de fapt această cultură balcanică, oricât de lungi sunt discuțiile despre rolul României în conversațiile despre numărul și impactul țărilor balcanice. Da, cultura balcanică este un amestec de influențe istorice și etnice care s-au combinat de-a lungul timpului, reflectând tradițiile otomane, bizantine, slave, grecești și romane. Este marcată de diversitate și contraste, de la muzică și dansurile pline de viață la obiceiurile și meșteșugurile care păstrează vie legătura cu trecutul.

În Balcani, modernitatea și tradiția coexistă. România însă nu este considerată în mod clar o țară balcanică, deși anumite regiuni ca Dobrogea sunt îndreptățite să fie socotite drept balcanice. Identitatea României este complexă și discutabilă, dar cultural cel puțin, România se diferențiază de statele balcanice prin moștenirea latină, mai mult decât prin cea a țărilor balcanice care au rădăcini slave sau grecești. Până la urmă, istoric vorbind, România a avut relații mai strânse cu Imperiul Austro-Ungar și cu Europa Centrală, decât cu Imperiul Otoman, care a influențat puternic restul Balcanilor. Această poziționare unică o face să fie la granița dintre mai multe regiuni, dar nu este exclusiv o parte importantă a lumii balcanice.

Până la urmă, Balkanik Festival a fost o experiență multisenzorială, în care muzica, arta, gastronomia și tradițiile meșteșugărești au reușit să creeze un spațiu al diversității culturale. M-am gândit că evenimentul ăsta este nu doar o sărbătoare a patrimoniului balcanic, ci și un punct de întâlnire între trecut și prezent, o reflecție a complexității culturale a regiunii, care sinceră să fiu mă surprinde în fiecare an cu câte ceva.

mm
Carla Francesca Schoppel
Carla Schoppel este absolventă de filosofie, dar în continuă sondare a artei vizuale. Când nu citește despre Grecia Antică, decupează și lipește pentru a crea colaje analog, prin care își ilustrează propriile poezii. Sau trage cu Nadir, arcul ei tradițional mongolez.

Ultimele articole

Related articles

Leave a reply

Introdu comentariul tău
Introdu numele aici