Donald Trump urmează să fie judecat în luna mai, fiind acuzat că a păstrat ilegal documente de securitate clasificate după ce a plecat de la Casa Albă. Între timp, fostul președinte al SUA se pregătește pentru alegerile electorale și readuce în actualitate „statul paralel” (deep state), pe care jură că îl va distruge dacă va fi reales. O sintagmă care a devenit temă centrală a discursurilor sale din primul mandat, transformată în „armă” de atac asupra oponenților politici.
Termenul a fost popularizat de Trump atât de bine încât a ajuns să fie importat și în România, în 2017, de fostul președinte al PSD, Liviu Dragnea. În ambele cazuri, „statul paralel” a fost utilizat pentru atacarea adversarilor care nu erau de acord cu viziunile lor naționaliste, dar și pentru decredibilizarea instituțiilor statului. Dragnea l-a introdus în discursurile sale politice și pentru a prezenta teoria potrivit căreia ar exista un stat în stat – cu trimiteri la procurori și SRI – care urmărea să preia controlul României.
Fostul președinte al SUA a adoptat termenul după ce, surpriză, conspiraționistul Alex Jones i-a dat o nouă conotație pentru a descrie, surpriză din nou, conspirațiile care au loc împotriva lui Donald Trump. Poate pare incredibil, dar sensul a fost răstălmăcit de Jones în timpul unui interviu acordat chiar celui care a introdus pentru prima dată conceptul deep state în scrierile din SUA.
Mergem la rădăcini
Termenul „stat paralel” (deep state) a fost asociat cu guvernul american pentru prima dată în 2007, de către Peter Dale Scott. Profesor la Universitatea din California, Scott l-a utilizat pentru a descrie complexul militar-industrial într-un articol despre antreprenorii militari și de apărare, care ar fi condus țara în mod repetat în războaie pentru profit. Dar l-a folosit și când a scris despre marile interese financiare ale băncilor de pe Wall Street, după cum el însuși a mărturisit într-un interviu acordat lui David Rohde, editor la New Yorker și autorul cărții In Deep: The FBI, the CIA and the truth about America`s Deep State.
Înainte de a ajunge în SUA, termenul deep state a fost legat decenii la rând de Turcia, în referirile la eforturile armatei de a încetini răspândirea democrației. A mai fost legat și de Egipt și armata sa, pentru a descrie același lucru.
Deep State, o lume în care oamenii nu mai sunt interesați de adevăr
Pentru a înțelege adevăratul sens al termenului „stat paralel” ar trebui să facem o incursiune într-o lume în care guvernele se schimbă, dar interesele financiare rămân constante și susțin un război continuu. O lume în care suntem manipulați în timp ce ne confruntăm cu conflicte morale, dezamăgiri și dorința de a ne proteja apropiații. O lume în care politicienii nu mai reacționează la evenimentele cruciale, pentru că electoratul nu mai este interesat de adevăr.
Drama politică Deep State, care din primele secvențe amintește de multipremiata capodoperă Homeland, este o incursiune în conceptul nealterat de „stat paralel”. Serialul britanic creat de Matthew Parkhill (Rogue) și Simon Maxwell (American Odyssey) este centrat pe Max Easton, personaj însuflețit de actorul Mark Strong (Kingsman, Sherlock Holmes, The imitation game, Before I go to sleep). Paradoxal, serialul a fost difuzat de FOX, televiziunea „de casă” a fostului președinte american, chiar în timpul mandatului său. Îl găsiți pe Disney+.
Max renunță la viața de agent secret pentru a-și reconstrui viața personală, dar este obligat să se întoarcă în lumea spionajului când amenințările asupra familiei sale devin iminente. Într-o eră în care președintele „postează pe rețelele de socializare ca o adolescentă”, Max descoperă, în timpul misiunii din Iran, că SUA este condusă de companiile private care au contracte cu statul, iar acestea sunt infiltrate în serviciile de informații. Pentru prețul corect oferit, firmele private obțin sprijinul unor agenți secreți din CIA și MI6, fiind dispuse să recurgă la orice pentru a-și maximiza profiturile, inclusiv folosirea copiilor pentru șantajare, trimiterea soldaților în misiuni sinucigașe, manipularea mass-mediei, crearea de crize politice sau declanșarea războaielor.
Primul sezon al serialului nu doar ne explică, aproape pedagogic, ce este „statul paralel”, dar ne și obligă să ne privim în oglindă pentru a vedea cauzele: oamenii nu mai sunt interesați de adevăr, iar acesta este un adevăr neinteresant pentru oameni.
